Pe 14 octombrie, la 11.30, Anna Bulbariu (13 ani), elevă în clasa a VII-a, primește un mesaj de la dirigintă că Vlad, prietenul ei cel mai bun din clasă, are Covid. Înainte să afle vestea, tocmai ce își pusese geaca pe ea ca să meargă la școală. Anna își dă jos geaca. Se așază în fața laptopului pentru școala care, acum, este din nou online. Conexiunea la internet iar nu merge. Inima îi bate tot mai tare, respiră greu, îi este greață și o doare stomacul.
„Dacă am și eu covid? Dacă o să mor? Dacă îi dau și lui Eric (fratele său de 9 ani, care nu e vaccinat-n.r.)”, îi spune mamei ei, Irina Bulbariu. Părintele crede că acesta a fost primul atac de panică din viața fiicei sale. Irina, pe lângă profesia de economist, este studentă la un masterat de psihologie. Face studii în acest domeniu ca să-și înțeleagă mai bine copiii.
„Anna se simte vinovată pentru tataie”
De când a început pandemia, puștoaica a trăit mereu cu frica de-a lua Covid. Anul trecut, în perioada stării de urgență, părinții împreună cu fratele său ieșeau afară în jurul blocurilor ca să ia o gură de aer. Anna rareori îi însoțea.
Din noiembrie, de când și-a pierdut bunicul din cauza Covid, anxietatea ei a crescut. „Anna se simte vinovată pentru tataie, deși noi i-am spus că nu știm de unde s-a infectat, mai ales că noi ne-am testat și am ieșit cu toții negativ.”
După ce a murit bunicul său, Anna a făcut terapie cu consilierul de la școală în care a vorbit doar despre această pierdere.
„Nu știu ce au discutat. Mi-a zis doar că a plâns și că uneori se mai trezește noaptea și plânge după tataie. M-a întrebat dacă și eu fac asta. I-am zis că da și că este normal să ținem doliu după el”, povestește mama Annei.
Tânăra s-a vaccinat pe 2 iunie. A fost primul copil din România vaccinat de Valeriu Gheorghiță. A făcut-o pentru că voia să-și îmbrățișeze prietenii și ca să nu o piardă și pe bunica, ea fiind și mai vulnerabilă în fața Covid-ului pentru că are cancer.
Însă și după ce s-a vaccinat, teama nu a dispărut. Tânăra nu și-a văzut bunica decât de trei ori de la începutul pandemiei, la sala de sport unde face volei este singura dintre fete care poartă masca, iar la școală este stresată din cauza colegilor care nu poartă masca corect și nu sunt vaccinați - doar alți doi colegi sunt vaccinați în afară de ea.
„Odată unui copil i s-a rupt masca și Anna l-a avertizat că, dacă nu-și pune altă mască, se duce la doamna dirigintă și la director. Și Anna nu este de felul ei pârâcioasă, dar îi este frică să nu se infecteze”, mai explică părintele.
Anna mea nu mai este Anna mea. Copilul meu era numai un zâmbet. -Irina Bulbariu, mama Annei
Pandemia a provocat depresie și anxietate în rândul elevilor
Un sondaj al Consiliului Național al Elevilor arată că unu din trei elevi a avut mai mult de 10 episoade de anxietate în primul an de pandemie și aproape unu din cinci a experimentat la fel de frecvent stări depresive.
În noiembrie anul trecut, ministrul Educației de la acea vreme Monica Anisie a stabilit în urma unei ședințe cu reprezentanții tuturor inspectoratelor școlare că în fiecare județ va exista o linie telefonică pentru consilierea psihologică a elevilor și a părinților. Această linie telefonică ar trebui asigurată de inspectoratele școlare prin centrele județene de resurse și asistență educațională. Aceste instituții sunt responsabile, printre altele, de formarea și coordonarea consilierilor școlari care pot oferi consiliere psihologică și de carieră elevilor și preșcolarilor.
Școala 9 a trimis o solicitare către toate inspectoratele școlare pentru a afla câți părinți și elevi care au sunat la aceste linii telefonice și ce probleme au raportat. Din 41 de județe ne-au răspuns la solicitare 32 de județe plus Inspectoratul din București.
Din cele 33 de inspectorate, în 25 dintre județe au fost părinți și copii care au sunat pentru probleme legate de gestionarea emoțiilor. Cele mai întâlnite au fost:
- cyberbullyingul și alte dificultăți în interacțiunea cu colegii
- stări de apatie sau de tensiune cauzate de izolare
- conflicte în familie
- lipsa de motivație și de concentrare pentru învățat
- anxietate legată de posibilitatea de infectare sau de lipsa accesului la școala online
- stima de sine scăzută
- iritabilitate accentuată
- nevoia de socializare cu prietenii
Numărul de apeluri preluate nu a depășit câteva zeci, cu excepția câtorva județe ca Vâlcea, Maramureș, Iași sau Dâmbovița unde numărul de apeluri s-a apropiat de o sută sau mai mult.
La nivel internațional, unu din cinci tineri până în 24 de ani se simte deseori deprimat sau are un interes scăzut pentru orice fel de activitate, arată un studiu publicat recent de UNICEF. Frica de expunere la Covid poate fi un predictor pentru stres, depresie sau anxietate, se mai explică în raport.
Un alt sondaj făcut de UNICEF în țările din America Latină și Caraibe arată că mai mult de un sfert dintre tineri au trecut prin stări de anxietate, iar 15% au avut depresie. Procentele sunt similare și într-un alt studiu realizat asupra tinerilor din China.
Pe de altă parte, cercetătorii explică că abia peste câțiva ani vom ști cât de mult a influențat pandemia starea noastră mintală, inclusiv a copiilor și a adolescenților.
