Românca Laura Dachin și-a deschis trei centre în regim afterschool, în Danemarca, în care le predă copiilor limba, istoria și cultura română. O face după modelul danez, adică fără „vânătoare” de premii și note. „Dacă s-ar întâmpla acest lucru, ar însemna o încălcare a regulilor legate de egalitatea de șanse a fiecărui copil și s-ar crea diferențe”, explică profesoara. Educația este cu adevărat prioritatea autorităților. Când și-a înființat prima școală, acum șase ani, statul danez i-a pus la dispoziție spațiul și cele necesare desfășurării orelor: un smartboard, un proiector, laptop și acces gratuit la internet.
Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a declarat, luni, într-o conferință de presă că aproximativ 50% dintre clădirile școlilor n-au nevoie de autorizație pentru securitate la incendiu. Se referea la școlile construite înainte de 1998, când s-a impus obligativitatea acestei autorizații. Însă cifrele pe care le-a transmis Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), la solicitarea Școala 9, în noiembrie, arată că de fapt 69% dintre clădirile unităților de învățământ preuniversitar sunt în această situație. Acuratețea cifrelor vehiculate sunt cu atât mai importante cu cât în școlile vechi se găsesc cele mai multe nereguli legate de securitatea la incendiu, atrag atenția reprezentanții IGSU.
Frigur Botond, un licean nevăzător din Cluj, vrea să spargă preconcepțiile cu privire la persoanele cu deficiențe. În pandemie, a organizat la Liceul Special pentru Deficienți de Vedere din Cluj-Napoca ateliere la care a invitat persoane cu dizabilități care au reușit în profesiile lor. „Nevăzătorii nu trebuie să facă doar masaj”, a spus tânărul premiat în această vară la Gala Elevului Reprezentant 2022. Frigur vrea să facă o carieră în muzică, fiind pasionat de chitară, dar până atunci, se gândește la următorul său proiect: să-i învețe pe oamenii fără deficiențe de vedere cum să interacționeze cu nevăzătorii.