Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a publicat recent rezultatele unui studiu realizat pe un eșantion reprezentativ de copiii de 5 ani din SUA, Estonia și Anglia. Acesta a dezvăluit că modelele din familie și din cultură (povești, filme, desene) au un rol important în dezvoltarea aspirațiilor copiilor. Raportul mai arată că abilitatea de a citi și a înțelege un text în rândul copiilor de 5 ani este mai influențată de situația economică a familiei decât de faptul că sunt fete sau băieți. Adică sărăcia afectează mai mult capacitatea de învățare a unui copil decât genul.
„Un asistent educațional nu îi va arăta unui elev doar un status care îi va rămâne toată viața, ci o cale de progres permanentă”, spune Veaceslav Caburgan, unul dintre specialiștii care au dezvoltat aplicația EdNeos. Proiectul intrat în finala competiției Innovators for Children, accelerator pentru start-up-urile din educație, urmărește evoluția elevilor. Mai mult, aplicația bazată pe inteligență artificială le trimite copiilor sarcini, în funcție de materia școlară pe care au nevoie s-o aprofundeze, iar aceștia lucrează cu informațiile până când chiar le înțeleg. Totul ca să mențină intact lanțul de cunoștințe, pentru că „sute de mii de copii au acest lanț fisurat și pentru 42% dintre ei, analfabeții funcțional, lanțul s-a rupt”.
La Școala Gimnazială Sânpetru, cât copiii învață de acasă, profesorii amenajează un laborator de științe integrate. E adevărat că școala comunală e la numai 3 kilometri de Brașov. Au un robot de grădină pe care copiii îl vor programa să planteze legume, ochelari de realitate virtuală, software de realitate augmentată și imprimantă 3D. Au și panouri solare și un microbuz electric în plan. Pentru tot acest scenariu SF, capul răutăților este Mihaela Bucșa, o profesoară de fizică, pasionată de științe și care pare să fi lipsit de la lecția despre limite.
