Cancelarie

Editorial. La ce bun simulările examenelor naționale?

Rezultatele de la simularea Examenului de Evaluare Națională au stârnit iar multe patimi. Ne propunem, în acest articol, să discutăm puțin despre implicațiile acestora cu atenția orientată spre elevi. Eu, Monica, am scris despre votul de blam acordat profesorilor într-un alt articol, care va apărea mâine în Dilema Veche, în care am încercat și să atrag atenția asupra procentului ridicat de note mici mai ales în mediul rural și în cele dezavantajate, în general. Acum, însă, vrem să discutăm și despre cât de mare este dezastrul din perspectiva existenței/nonexistenței unor competențe relevante, respectiv a cunoștințelor subsumabile acestora. Cât este de mare, așadar, dezastrul?

Afacerea „meditații cu elevii de la clasă” la Colegiul German „Goethe”, confirmată de Ministerul Educației și de alți părinți

Inspectorii Ministerului Educației confirmă, după controlul realizat în ianuarie la Colegiul German „Goethe”, plângerea unui părinte care acuza că profesoara Laura Cristiana Gherman (Dejeu) face meditații cu elevii de la clasă la firma Deutschzentrum SRL la care este administratoră. Corpul de control a sesizat și Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 în acest caz, dar a cerut noi verificări și din partea inspectoratului școlar. În ultimii trei ani, firma acesteia a înregistrat un profit însumat de aproape 122.000 de lei (aproape 25.000 de euro). Publicația Școala 9 vă prezintă concluziile raportului corpului de control realizat la unul dintre cele mai râvnite licee din Capitală. 

Școala cu „necancelarie”, unde copiii pot intra oricând, înființată de o tânără care a adunat modele educaționale din 4 țări

În urmă cu cinci ani, Luiza Apostu a pornit într-o călătorie pe la școli care folosesc metode alternative de învățare din Olanda, Belgia, Spania și Mexic. S-a întors în țară și a înființat Rubik, un afterschool care nu are profesori, ci ghizi de învățare, în care elevii își pot alege activitățile și pot intra nepoftiți în camera profesorilor - numită sugestiv „necancelarie”. 

INTERVIU „Nu contează pentru nimeni din sistem dacă elevii citesc, dacă merg la spectacole de teatru, dacă au opinii”

La Iași, există doi profesori care au pariat că literatura poate sculpta generațiile pe care ni le dorim mâine. Doi profesori care cred că lectura poate să le deschidă adolescenților lumi importante și să-i treacă prin experiențe necesare cu care să poată naviga prin viață. Nicoleta și Emil Munteanu, fondatorii revistei Alecart și organizatorii întâlnirilor omonime din cadrul Festival Internațional de Literatură și Traducere - FILIT, cred că aceste evenimente extra școală „sunt mai importante decât olimpiadele”. Crede și sistemul educațional românesc același lucru? 

Lecție de istorie. Ce putem învăța după interzicerea în școli a două asociații considerate de extremă dreapta

În ianuarie, Inspectoratul Școlar al Municipiului București, la cererea Prefecturii, le-a solicitat școlilor să interzică întâlnirile cu elevii organizate de Asociația „Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei” și Fundația „Ion Gavrilă Ogoranu”. Motivul: aceste ONG-uri sunt „cunoscute pentru promovarea unor activități și mesaje specifice ideologiei de extremă dreapta”. Am vorbit cu toți cei implicați și cu istorici ca să înțelegem care sunt pericolele atunci când astfel de entități ajung în fața elevilor. Am dat peste o lecție de istorie prețioasă care, culmea, nu prea se învață la școală. 

Editorial. Aveți încredere în profesori

„— De ce te-ai făcut profesoară?

 — Ca să-i salvez pe elevi de părinții lor.”

Vă amintiți? Așa începea articolul nostru apărut în 2 februarie 2022, cu un schimb de replici din serialul danez Rita, în care poate fi identificată lesne triada profesor-elev-părinți. O triadă esențială pentru orice sistem de învățământ, fiindcă cele trei elemente se află într-o relație de parteneriat, iar dacă parteneriatul se bazează pe încredere, cu atât mai bine.