Scriere creativă, lectură, robotică, istorie vie, media, teatru, cultură cinematografică, procesare video, fotografie, interpretare muzicală, dezbateri. Fac toate parte din oferta de activități extra pe care multe școli le organizează, în completarea unui orar adesea rigid. Doar că mulți elevi nu mai au timp. Despre programul draconic al elevilor vorbesc profesorii Monica Halaszi și Horia Corcheș în editorialul Școala 9 și despre profesorii providențiali care au ieșit din programă și le-au pus în față dezbateri esențiale „despre filme, despre cărți, despre războaie și inegalități sociale sau despre libertate. A spiritului, dar și a persoanelor.”
În Alexandria, municipiu al județului Teleorman, trăiesc puțin peste 45.000 de locuitori, potrivit recensământului din 2011. Adică mai puțin de jumătate din participanții pe o zi la festivaluri de muzică din România precum Untold, Neversea sau Saga. Orașul prinde viață doar câteva zile pe an, când are loc Festivalul de teatru pentru tineret Ideo Ideis și asta se întâmplă de 18 ani. La majoratul celui mai important eveniment al urbei, am vorbit cu organizatorii festivalului despre cum poate cultura să revitalizeze un loc și în cât timp.
Un elev de șapte dintr-un sat din Vrancea este la același nivel cu un elev de șapte dintr-o școală din Cluj-Napoca? Un elev de 10 din București cu unul din Galați? Profesorii Monica Halaszi și Horia Corcheș analizează sistemul de notare plecând de la poveștile unora dintre elevii lor care pun pe seama norocului sau ghinionului notele din catalog. Evaluarea elevilor ar trebui să aibă unitate la nivel național și să se îndepărteze de ideea de roată a norocului. Și totuși, loteria notelor se întâmplă.