Programele de formare, dincolo de scopul pe care îl au, acela de a le dezvolta cadrelor didactice diverse competențe profesionale, au și un alt avantaj: permit schimbul de idei. În ultimele săptămâni, în calitate de formatori ai programului „Introducere în educația media pentru profesorii de limba și literatura română și discipline conexe din unitățile de învățământ liceal”, în contextul în care vorbeam despre ceea ce conferă valoare de știre unei informații (prin valoarea de știre înțelegem calitatea unui fapt ori a unui eveniment de a fi suficient de interesant pentru a fi raportat în buletinele de știri), am adus în discuție incidentele din Serbia, concentrându-ne pe primul, în care un copil de 13 ani a ucis opt elevi și un agent de pază dintr-o școală din Belgrad.
Elevii români de la țară au șanse la jumătate decât cei de la oraș ca să ia o notă peste 5 la Evaluarea Națională, o arată rezultatele obținute în acest an. Un profesor britanic discută câteva metode prin care sistemul de învățământ poate să-i ajute pe copiii din medii defavorizate să aibă rezultate școlare la fel de bune ca ceilalți colegi ai lor.
În urmă cu zece ani, Daniel Funeriu, ministrul Educației de atunci, îi anunța pe absolvenții de liceu că vor fi supravegheați video la examenul de Bacalaureat. Asta cu o lună înainte. A urmat o avalanșă de huiduieli. În acele timpuri, procurorii anticorupție interveneau în timpul Bac-ului, arestau profesori și audiau elevi. Era vremea în care „examenul de maturitate” devenise „concurs național de copiat”, în care plăteam neatenția profesorilor-supraveghetori cu banii de protocol. Vă prezentăm astăzi istoria recentă a unuia dintre puținele examene pe care l-am trecut: cel al cinstei noastre.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
