Unii profesori își fac elevii să se rușineze când greșesc, convinși că așa îi stimulează să învețe. Elevii, în special cei de școală primară, își pierd de fapt motivația în astfel de momente, spune, într-un interviu pentru Școala 9, Dorina Stamate, psihoterapeută care lucrează inclusiv cu adolescenți și copii. A avut la terapie, de exemplu, o fată de clasa a III-a care refuza să-și mai facă temele pentru că învățătoarea îi rupea paginile în clasă.
În medie, 150.000 de elevi de la clasa I până la clasa a XII-a fac opționalul de educație pentru sănătate, conform datelor din sistem obținute de Școala 9. Este numărul de elevi care ar umple cam 170 de școli gimnaziale de mărime medie. Vorbim, așadar, de un procent infim raportat la numărul total al elevilor din România. Dacă ne uităm numai la componenta de educație sexuală, care se poate studia de la clasa a VIII-a în sus, în jur de 750.000 de copii l-ar putea avea în curricula școlii, dacă părinții și instituția de învățământ ar fi de acord.
Există localități în România unde primăriile acordă burse sociale lunare de care poți cumpăra doar o sticlă de ulei sau doar o pungă de zahăr. O cercetare realizată de Societatea Academică Română și Avocatul Poporului arată că în 94% dintre localitățile din țară nu se acordă burse deloc. Discrepanțele sunt uriașe între localitățile care oferă acești bani: 6 lei în Bucinișu, Olt, versus 500 de lei în Sectorul 5 al Capitalei.