Cum este organizată o catedră de științe în țări precum Australia și Germania? Cum colaborează profesorii între ei ca să livreze cea mai bună învățare către elevi? La podcastul REZOLVAT, am vorbit cu profesorul Constantin Lomaca, cu experiența sa în cele două sisteme de învățământ, despre soluțiile care ar putea să crească nivelul alfabetizării științifice și alfabetice și în România.
După ce împlinesc 16 ani și intră în penultimul an de liceu, elevii din Marea Britanie își pot alege câteva materii pe care să le aprofundeze. La fel ca adolescenții români axați pe filologie, englezii care se hotărăsc pentru științe umaniste și alte specializări nu mai învață matematică. Rishi Sunak, premierul Marii Britanii, consideră, însă, că e important ca toți elevii să-și dezvolte competențele matematice de bază până la absolvirea liceului. Prim-ministrul încă nu are un plan concret, scrie BBC, iar el va trebui să țină cont și de vocile critice, care atrag atenția că nu ar exista suficienți profesori pentru această materie.
Viitorul profesiilor din educație devine incert. În Statele Unite, studenții și absolvenții se orientează spre alte cariere decât cele din învățământ, din cauza salariilor tot mai mici și a temerii de COVID. În același timp, profesorii cu experiență din Marea Britanie vor să renunțe la catedră în următorii ani, pentru că nu se simt apreciați. Din Spania primim o veste bună: trei adolescente au determinat UE să schimbe niște rânduri de pe site-ul instituției, unde se pune egal între refugiați și teroriști. Și câteva soluții găsite de Germania pentru ca elevii să recupereze materia pierdută în școala online.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
