De ce în 2024 există în continuare în România școli cu toalete în curte? La începutul noului an școlar am pornit să vedem situația din țară. Prima oprire: 10 școli din Vaslui, județ care are și cele mai multe proiecte în lucru pentru a ridica standardele toaletelor - 43. Am găsit comunități cu elevi tot mai puțini și pentru care primarii se întreabă dacă mai e cazul să se lanseze în investiții sau ce artificii să găsească: „Ne dau autorizația cei de la DSP, dar ne iau autorizația cei de la ISU.” Și de asemenea, peste tot discrepanțe de tipul - table inteligente în școală, latrină în curte.
250 de elevi de la școli din comunități vulnerabile, printre ei, din orașul Tulcea și din comuna Clinceni, Ilfov, au participat la ateliere de educație sexuală, unde conversațiile s-au purtat în jurul unui spectacol de teatru despre mame adolescente. În contextul în care în SUA s-a eliminat dreptul constituțional la avort, 83% dintre părinții și elevii din România vor să se învețe la orele de educație sexuală – opționale până în acest an – despre drepturile femeilor, iar 66%, despre avort, arată o cercetare publicată luna aceasta.
Pe vremea când eram noi liceeni, nu exista așa ceva. Elevii nu erau implicați deloc în procesul decizional educațional, nici măcar în calitate de consultanți (poate doar responsabilii UTC – UTC de la Uniunea Tineretului Comunist). Îmi amintesc că prima acțiune a elevilor, de amploare, la care am participat, a fost în clasa a X-a, la câteva luni după Revoluția din 1989, un marș de protest prin care se cerea desființarea treptei a doua (examen care se susținea între clasa a X-a și a XI-a).