În urmă cu 189 de ani, o mână de romi au evadat de la mănăstirile de pe lângă Curtea de Argeș. Sătenii i-au tăinuit. Au rămas în pădure și au crescut până au ajuns să fie 20% din populația cu drept de vot din comună. În 2023, au cerut școală gimnazială - copiii treceau șapte kilometri pădurea cu urși până în comună -, și au primit-o. În 2024, au cerut drum cu asfalt, grădiniță și apă potabilă.
Când înveți ce înseamnă să plagiezi, înțelegi mai limpede cum arată comportamentul imoral în relațiile cu ceilalți, explică Alexandra Zbuchea, prodecan la Facultatea de Management a SNSPA din București. Furtul de idei se întâmplă și dincolo de ușile spațiului academic, în corporații, de pildă. Educația, însă, crede ea, poate schimba acest obicei. Profesoara jurizează proiectele înscrise la secțiunea Educație, în competiția Galei Societății Civile din acest an. Inițiative despre furtul intelectual încă nu sunt, însă ONG-urile găsesc soluții pentru multe altele care contribuie la binele comunității.
Până acum 166 de ani, romii erau proprietatea stăpânului, puteau fi cumpărați, vânduți, lăsați moștenire, ca un obiect. Puteau fi condamnați fără judecată, se puteau căsători doar cu acordul stăpânului. Pe 20 februarie 1856 este desființată „robia țiganilor particulari”, fiecare sclav primește 10 galbeni despăgubire și sunt obligați să se statornicească. Am rugat trei profesori care predau în comunități cu o populație semnificativă de romi să le transmită elevilor lor un mesaj.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
