În 2020, de când a izbucnit pandemia, sute de români au revenit în localitatea suceveană Cajvana, după ce și-au trăit tinerețea în străinătate. Cajvana este un orășel bogat, clădit pe munca în Italia și Marea Britanie, care și-a câștigat în timp numele „Monaco de Bucovina”. 57 de elevi au fost înscriși în ultimul an la Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare” și au trebuit să se acomodeze la școala online și la un mod diferit de predare. Profesorii, indiferent de specialitate, au trebuit întâi să îi ajute să învețe limba părinților. Există un cuvânt pe care însă cu toții îl spun apăsat: în timpul interviurilor cu elevi, părinți și profesori a fost rostit de aproape 70 de ori cuvântul „acasă”.
Scriere creativă, lectură, robotică, istorie vie, media, teatru, cultură cinematografică, procesare video, fotografie, interpretare muzicală, dezbateri. Fac toate parte din oferta de activități extra pe care multe școli le organizează, în completarea unui orar adesea rigid. Doar că mulți elevi nu mai au timp. Despre programul draconic al elevilor vorbesc profesorii Monica Halaszi și Horia Corcheș în editorialul Școala 9 și despre profesorii providențiali care au ieșit din programă și le-au pus în față dezbateri esențiale „despre filme, despre cărți, despre războaie și inegalități sociale sau despre libertate. A spiritului, dar și a persoanelor.”
Când a creat Filter, Valeria Kovtun, în vârstă de 25 de ani, s-a uitat la nevoile tinerilor: Ucraina se află pe ultimele poziții în Indexul Alfabetizării Media, doar puțin mai sus decât România. Alfabetizare media înseamnă să știi să deosebești o știre falsă de una adevărată și să fii capabil să nu te lași manipulat. Cu cât această educație începe mai devreme la copii, cu atât ei vor deveni adulți cu o gândire critică bine dezvoltată. Într-un interviu pentru Școala 9, Valeria Kovtun vorbește despre nevoia educației media la clasă și rolul pe care îl are școala în a-i educa nu doar pe copii, ci și pe adulții de-acasă.