Tatiana este o profesoară din Melitopol care a protestat în piața publică atunci când blindatele ruse îi luau cu asalt orașul. Yevhen Mahda le predă online studenților săi împrăștiați în toată Europa. El a rămas cu familia sa într-un Kiev care se încăpățânează să reziste. Cei doi povestesc ce înseamnă viața lor astăzi, la un an de la invazia Rusiei în Ucraina.
Sute de studenți ai Universității din București care îndeplineau criteriile nu au primit burse sociale. Nu este un caz izolat, se întâmplă în toată țara și nu doar din acest an. Deși plafonul maxim de venit pentru care poți primi bursă este 2.079 de lei per membru de familie, în realitate, se poate întâmpla să nu ia bursă socială un tânăr care abia ajunge la o sumă la jumătate. În țara cu cei mai puțini studenți din UE, universitățile aleg să aloce mai mulți bani spre bursele de performanță. Când se trage linie, vedem că doar 30% dintre tinerii din medii dezavantajate merg la facultate și că la nivel social este în continuare alimentată discordia dintre sărăcie și meritocrație în educație.
„Se vede o diferență între copiii care au avut privilegiul să locuiască și să învețe într-un oraș mare și cei din provincie”, spune Miruna Ștefan, absolventă de clasa a XII-a de la Colegiul „Sfântul Sava” din București, unde, anul trecut, ultima medie de admitere a fost 9.89. Miruna și Nicoleta, colega ei, se numără printre cei opt elevi cu media 10 de la acest liceu, unde au fost cele mai multe note maxime din țară în 2022. Adolescentele explică de ce e important să-ți vezi de drumul tău, chiar dacă ești admis la un liceu considerat „mai slab” și de ce „Sfântul Sava” e potrivit mai degrabă pentru olimpici.