Sunt câteva zeci de mii de cetățeni străini care trăiesc în România, veniți la studii, muncă sau care au cerut azil politic fiindcă în țările lor nu mai puteau locui. Când discursul public creează o prăpastie între noi și ei, câteva asociații încearcă să aducă români și alte naționalități la aceeași masă, să se cunoască și să se înțeleagă, poate chiar să creeze prietenii. Școala 9 a participat la evenimentul „Living Bookshelf” („Bibliotecă vie”), organizat de Fundația Terre des Hommes, în care cetățeni din Ucraina, Siria, Mexic, Pakistan sau Rwanda au răspuns la curiozitățile românilor.
Succesul este participarea la o olimpiadă, dar și când un copil reușește să-și țină creionul singur în mână sau când poate să învețe mai mult de cinci litere într-un semestru. Asta crede Antonela Samson, profesoară psihopedagog la Școala Gimnazială Specială pentru Surzi nr. 1 din București. Lucrează de 18 ani cu copiii cu cerințe educaționale speciale și ne-a povestit ce înseamnă asta și cum ar putea fi adresate provocările din sistem.
Profesor și lingvist, Corina Popa este fondatoarea primei Școli de Gramatică din țară. Cursurile create pentru elevii de gimnaziu și liceu au o programă proprie, utilizează metode noi și interactive și sunt susținute de profesioniști. A deprins idei de bune practici în Spania, unde a avut o bursă pentru doctorat și apoi posibilitatea să fie asistent universitar. „Dacă, în învățământul românesc, olimpicul este elevul de succes, în sistemul spaniol, competițiile nu reprezintă o prioritate. Media este factorul decizional pentru nivelul educației. Elevul apreciat este cel care se exprimă liber, gândește critic și este creativ”, explică Corina.