Categorie

Laborator

Loc pentru experimente, soluții și idei noi.

Republica Moldova comasează mai multe universități și transferă studenții. De ce s-au opus profesorii români unei inițiative similare, acum 12 ani

Sistemul universitar din Republica Moldova trece printr-un proces amplu de reformare: din 16 universități publice din stânga Prutului vor rămâne doar 11, restul fiind absorbite. Propunerea Ministerului Educației și Cercetării de la Chișinău a fost primită cu critici și chiar cu proteste ale studenților. Moldova are un număr la jumătate de studenți față de acum 15 ani, acesta fiind și unul dintre argumentele oficialilor: mai puține instituții și mai bine finanțate pentru mai puțini candidați. O idee similară s-a vehiculat și în România în 2010, înaintea adoptării Legii Educației. Astăzi, universitățile românești pot fuziona, dar dacă vor ele, nu Ministerul Educației.

12.07.2022

Principalele schimbări din noua lege a educației: examen de admitere la liceu, alt tip de Bac, salarii mai mari cu 43% pentru profesorii debutanți, direcții județene în loc de inspectorate

de Andreea Archip

Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a prezentat cele mai importante schimbări pe care le aduce noua lege a educației ce va intra în dezbatere publică începând de mâine. Timp de 35 de zile, oricine va putea să trimită propunerile pe care le are privind noul pachet de legi, propuneri care ulterior vor fi integrate în proiectul ce va merge în Parlament. Potrivit calendarului Ministerului, acest lucru ar trebui să se întâmple pe 1 septembrie.

12.07.2022

Editorial. În timp ce se discută despre coronițe, Ministerul Educației e repetent la angajamentele din Planul Național de Redresare și Reziliență

de Antonia Pup

Coronițe, școli bune, școli rele, olimpiade și podiumuri - acestea sunt câteva dintre subiectele care au epuizat universul discursiv privind viitorul (și prezentul) politicilor educaționale de la noi, în aceste zile toride. Elevii, studenții și profesorii au intrat în vacanță, la fel și Ministerul Educației, se pare, fiindcă întârzie cu succes implementarea unor reforme prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență. Patru jaloane avea de îndeplinit Ministerul din componenta dedicată „României Educate”: primele trei vizau învățământul preuniversitar și nu au fost îndeplinite. A intrat în linie dreaptă doar angajamentul care viza universitățile.

04.07.2022

Elevii cu și fără dizabilități intelectuale au învățat să alerge împreună la un campionat de atletism. „Le crește încrederea în sine și lucrează în echipă”

de Medeea Stan. Foto: Eli Driu

Elevii din școlile speciale și de masă se motivează unii pe alții în competiții sportive. În timp ce în societatea noastră continuă dezbaterile despre segregarea și incluziunea din învățământ, evenimentele precum Campionatul Municipal de Atletism, inițiat de Fundația Special Olympics, creează o punte între elevii cu și fără deficiențe din București.

02.07.2022

Evaluarea națională în Dâmbovița, unde pentru prima oară s-au corectat lucrările online. Părinții: „Au tăiat în carne vie”. Ministerul: „Anul viitor, extindem în toată țara”

de Andreea Archip Foto: Dumitru Angelescu

Lucrările a aproape 3700 de absolvenți de clasa a opta din Dâmbovița au fost corectate online. Proiectul pilot al Ministerului Educației a vrut să vadă dacă evaluarea digitalizată se va putea extinde în toată țara. Asta după ce anul trecut s-a înregistrat un număr record de contestații, peste 20 de mii, în unele cazuri cu diferențe de 3-4 puncte între nota inițială și cea finală. În Dâmbovița au fost în 2021 248 de contestații, o rată de promovare de aproape 73% și 8 note de zece. Anul ăsta promovabilitatea a crescut la aproape 77%, dar notele n-au mai fost atât de bune. „Nu am avut o notă de 10 la română în tot județul”, spune o mamă în poarta Școlii gimnaziale „Coresi” din Târgoviște, venită să depună contestație pentru fiica sa.

24.06.2022

Ce efecte are creșterea de la 18 la 21 de ani a vârstei de la care se pot cumpăra țigări

de Adelina Mărăcine FOTO Shutterstock

Marea Britanie vrea să elimine fumatul până în 2030, de aceea a stabilit o serie de măsuri pentru a descuraja consumul de tutun, în special în rândul tinerilor. Fumatul este responsabil pentru moartea a 100.000 de persoane, în fiecare an, scrie presa britanică. Printre măsurile adoptate de autorități se numără majorarea vârstei la care britanicii pot cumpăra țigări, de la 18 la 21 de ani, urmând să crească treptat cu câte un an în fiecare an. În România, minorii nu au voie să cumpere țigări, cu toate astea, studiile arată că un sfert dintre adolescenții noștri au fumat cel puțin o dată.

19.06.2022

Alte articole

Literație

SOLUTION BOX. Vrem ca elevii să citească? Idei pentru profesori, părinți și comunități locale

de Andreea Archip

În 2015, au implementat un program național de tichete valorice ca părinții să-și dea copiii la grădiniță. Abia când au mers prin țară să vadă cum merg lucrurile, au realizat ceva ce nu observaseră până atunci: grădinițele nu aveau cărți pentru copii. De atunci au pornit mai multe programe pentru încurajarea lecturii, întinse pe toată țara, care nu-i privesc doar pe oamenii școlii, ci și pe cei din comunitate. Am vorbit la REZOLVAT cu Maria Gheorghiu, cofondatoarea organizației OvidiuRo, despre cum formezi cititori.

09.10.2024

Cancelarie

Ultimul clopoțel

de Alexandra Chirea

Sunt dirigă de a XII-a anul acesta și m-am gândit să vă povestesc un pic despre ce se află în spatele ușilor închise, în casa unui profesor care se pregătește să retrăiască, în buclă, încă un final.

29.05.2025

Clasă

Pot fi prevăzute violențele din școli? Printre factori: toleranța scăzută la frustrare și sentimentul de inferioritate

de Medeea Stan

În loc să se creioneze un profil al elevilor americani care ar putea să tragă cu arma în școală, cercetătorii americani propun altceva: colegii și profesorii să fie atenți la cei care amenință, scrie Education Next, site cu știri și cercetări din educație. Comportamentul antisocial ar putea indica dacă un elev va fi violent în școală, dar nu și că ar folosi o armă, arată o analiză. Motivul pentru care elevii devin violenți variază, a scris Școala 9 anul trecut, la fel și tipurile de agresiuni. În România, aceștia nu vin arme de foc în școală, regimul acestora fiind unul strict, însă unii adolescenți au adus cuțite și și-au rănit colegii.

06.01.2023

Editorial

Școala9