Reportaj la o școală din județul Călărași, înscrisă în programul „Masa caldă”. Ministerul n-a măsurat în 6 ani dacă proiectul a redus abandonul în educație

„Sunt proaspete”, spune un profesor în timp ce grăbește pasul ținând în brațe o ladă cartonată cu mere și sendvișuri împachetate. Tocmai a ieșit dintr-o sală cu multe rafturi. Suntem în Liceul Tehnologic „Duiliu Zamfirescu” din Dragalina, care are și clase pentru I-VIII. Comuna cu drumuri înnămolite se află la 30 de kilometri de Călărași. 

O învățătoare cu mănuși albe le oferă diriginților lada corespunzătoare fiecărei clase. E responsabilă zilnic pentru distribuția pachetelor; o muncă în plus, dar, spune învățătoarea, asta nu o deranjează. „E bine așa, să se ocupe o singură persoană”, explică aceasta. 

- Domnul profesor de la ce clasă este?, întreabă ea cu ochii spre un cadru didactic așezat în prag.  

- De la 5 C, îi răspunde acesta. 

Fiecare ladă are lipită o etichetă cu numărul clasei, așa că o găsește îndată. 

Profesorii au plecat la clasele lor cu sendvișuri și mere pentru elevi 

Mergem cu directoarea Cristina Colțea, îmbrăcată într-un sacou bleu și cu fustă peste genunchi, la clasa I, să-i întâlnim pe câțiva dintre cei peste 1.200 de copii care beneficiază de „Masa caldă”. Instituția din Dragalina se numără printre cele 50 de școli înscrise în program în primul an de pilotare. 

Cantine școlare sunt în 1.855 de instituții preuniversitare din totalul de 17.026 din țară, potrivit datelor primite de Edupedu de la Ministerul Educației, iar liceul din Dragalina nu se numără printre ele. Elevii de aici nu primesc cu adevărat o masă caldă, ci un sendviș și un măr.

- Ați reușit să împărțiți pachetele?, o întreabă directoarea pe învățătoarea Lidia Onea.

- Tocmai le-au primit elevii, confirmă aceasta.  

E 10:00, iar în următoarea pauză copiii o să și mănânce sendvișurile în bănci, supravegheați de învățătoare. O fetiță cu părul peste umeri, din prima bancă, mușcă nerăbdătoare din sendviș, pe când colegii ei colorează imagini cu lebede și pomi, parte dintr-o activitate despre opera lui Mihai Eminescu. 

Elevii și-au primit pachetul, pe care-l vor mânca în pauză 

O întrebăm pe o elevă, Anastasia, dacă și ea abia așteaptă pauza de masă. Spune că-i place sendvișul cu șuncă de porc, brânză tartinabilă și castravete. Unul dintre colegii ei, însă intervine: „Eu nu-l mănânc, eu mănânc dulciuri”.  

În fiecare dimineață, o mașină livrează din Călărași pachetele în școală. Contractul e încheiat cu primăria din Dragalina, responsabilă cu achizițiile. Administrațiile locale sunt cele care primesc bani pentru asta de la bugetul de stat. 

„Noi anunțăm (firma, n.r.) în dimineața fiecărei zile câți elevi avem prezenți și cerem numărul de sendvișuri pentru aceștia”, explică directoarea. 

Abandonul școlar a scăzut cu 8 procente, însă nu mulțumită doar acestui program

Directoarea Cristina Colțea a observat că mai puțini copii abandonează școala în prezent, față de anul școlar 2016-2017, când au implementat prima dată „Masa caldă”.

„Rata abandonului anul trecut a fost zero, în 2020-2021, a fost 3,75%, iar acum patru ani 7,82%”, susține aceasta.

Subliniază, însă, că nu doar acest program a redus abandonul, ci „toate proiectele derulate” au crescut interesul elevilor pentru educație. De exemplu, ROSE, al Ministerului Educației, cu bani de la Banca Mondială, în cadrul căruia au vizitat facultăți din București și Sibiu, ca să fie atrași să-și continue studiile. 

Directoarea Cristina Colțea ne-a explicat cum s-a desfășurat programul-pilot în școala din comuna Dragalina 

Programul-pilot „Masa caldă” l-a lansat Guvernul Cioloș în 2016, ca să-i încurajeze pe elevii din comunități vulnerabile să vină la ore. În comuna Dragalina, cu 8.600 de locuitori, sunt și copii cu părinți șomeri, plecați la muncă în străinătate, aflați în grija bunicilor, familii monoparentale sau de etnie romă. 

„Părinții au orgoliu și spun că se descurcă”

I-am rugat pe directoarea Cristina Colțea și pe directorul adjunct Nicușor Chioseaua să ne pună în legătură cu unul dintre elevii care au revenit la școală datorită acestui program-pilot, însă au preferat să nu facă acest lucru. 

„Vrem să-i păstrăm la școală și cine știe cum ar percepe (discuțiile cu presa, n.r.). Să nu se sperie. Și nici nu vrem să expunem copiii sau alții să-i marginalizeze”, spune directorul adjunct. 

Discuțiile despre situația financiară și, concret, despre mâncare sunt dificile, explică acesta, pentru că mulți părinți „au orgoliu și spun că se descurcă”. Nu recunosc că au nevoie copiii lor de pachetul de la școală, ca să-și acopere o masă. 

După doi ani în care a funcționat programul în școala din Dragalina, a urmat pandemia, amintește directoarea Cristina Colțea. Elevii au făcut ore online, așa că programul nu s-a mai implementat până în anul școlar 2021-2022, spre finalul ultimului semestru, spune aceasta. 

Aceasta nu compară numărul copiilor care intrau la orele online cu al elevilor care veneau la cursuri când primeau pachetul. „În online au fost mai mulți factori: lipsa dispozitivelor și a internetului, nu lipsa sendvișului”, mai spune Cristina Colțea. 

În ce privește parcursul școlar al elevilor, majoritatea promovează Evaluarea Națională - cam 75% dintre ei au luat examenul anul trecut, ne zice. După liceu, cei mai mulți intră pe piața muncii ca tehnicieni în gastronomie, de pildă, nu se duc la facultate. 

„În anii precedenți și noi am avut probleme cu participarea la licitație”

Ca elevii să primească chiar o masă caldă și nu doar un sendviș, liceul ar trebui să aibă cantină, explică directoarea. 

„Se poate construi fie prin finanțare directă de la Minister sau… primăriile sunt cele care accesează fonduri. Noi, în calitate de beneficiari, doar solicităm. Dar vă dați seama că deocamdată nu avem astfel de axe de finanțare pentru construcția de cantine, spații pentru servit masa”. 

Împreună cu cei doi directori am mers și la primărie, peste drum de școală. Marian Gabriel Stanciu era la conducerea instituției și în 2016, când s-a lansat „Masa caldă”. După ce a aflat despre program, spune el, a povestit la inspectoratul școlar că vrea să sprijine copiii din comună să vină la școală. 

„Am luptat ca să fim incluși în acest proiect și, cu sprijinul celor de la inspectorat și de la guvern, am reușit”, adaugă acesta.  

Marian Gabriel Stanciu, primarul din Dragalina 

Inspectoratele școlare propun instituțiile preuniversitare care să intre în acest program, ne-a transmis Ministerul Educației, după mai multe criterii, printre ele: „comunități cu grad mare de vulnerabilitate - populație romă, copii cu părinți plecați la muncă în străinătate și supuși unor forme de abandon parental”. 

Pentru că nu au participat firme la licitație în regiunea lor - la sate, de exemplu -unele școli incluse în program au renunțat la implementare, după cum a declarat fostul ministru al Educației Sorin Cîmpeanu.  

„În anii precedenți și noi am avut probleme cu participarea la licitație. În final, am găsit soluții, prestatori de servicii autorizați să ne asigure alimentele pentru copii”, adaugă primarul Stanciu. „În bugetul inițial suma este 15 lei (de copil, n.r.), dar noi scoatem la licitație și acum este undeva la 11 lei”. 

Doar jumătate dintre școlile înscrise în 2016-2017 sunt încă în program 

Ministrul Educației Ligia Deca a anunțat, la final de februarie, într-o conferință de presă în care a prezentat proiectul pentru Legea Învățământ Preuniversitar, că programul „Masa caldă” va deveni „Masa sănătoasă”. 

Programul-pilot de care au beneficiat inițial 50 de școli, a fost extins treptat, până s-a ajuns la 450 de instituții, în octombrie anul trecut. 

Proiectul continuă să se extindă, însă Ministerul Educației nu face publice informații despre impactul concret al programului, deși au trecut 6 ani de la implementare. Școala 9 a solicitat rezultatele și a întrebat Ministerul dacă s-a redus abandonul școlar, acesta fiind scopul „Mesei calde”. 

„După implementarea programului-pilot, rata părăsirii timpurii a școlii a avut următoarea evoluție: 18,1% în 2017, 16,4% în 2018, 15,3% în 2019, 15,6% în 2020 și 15,3% în 2021 (conform datelor oficiale Eurostat)”, a răspuns Ministerul Educației. 

Dar datele respective de la Eurostat nu au legătură cu acest program. În plus, sunt incluși în cercetare și tineri între 18 și 24 de ani care au renunțat la facultate sau la altă formă de educație. (Chiar dacă în ultimii 6 ani s-a redus cu aproape 3 puncte procentuale abandonul studiilor în cazul copiilor și tinerilor, România are oricum cel mai mare procent din Uniunea Europeană al celor care se lasă de școală).  

Despre posibilitatea să construiască o cantină acesta precizează că primăria ar putea să rezolve „în 2-3 ani”, dar că nu va exista buget pentru bucătar și personal de curățenie. 

Aceleași procente care induc în eroare s-au folosit într-un proiect de ordonanță de urgență pentru extinderea programului „Masa caldă”. 

Până acum, s-a publicat un raport doar pentru 2021-2022, de unde aflăm procentul elevilor beneficiari din fiecare județ cu mai puține absențe de la un semestru la altul.

În legătură cu numărul școlilor care au rămas în program din 2016-2017 până astăzi, Ministerul a răspuns: „Lista s-a modificat succesiv, la propunerea inspectoratelor școlare”.

Școala 9 a verificat listele și a văzut că doar 24 de instituții preuniversitare din 47 înscrise în 2016 (3 erau colegii naționale și au fost eliminate) încă sunt în program. Ceea ce, de asemenea, ridică întrebări despre impactul real al proiectului pe termen lung. 

„Nu e buget decât pentru anumite posturi. Dacă la nivel de Minister îi aprobă inspectoratului școlar posturi, atunci și inspectoratul poate să le redistribuie”, mai spune Stanciu.