Pe rețelele sociale, a început să circule o caricatură realizată de artistul grafic Costel Pătrășcan. Caricatura surprinde trei elevi urcați pe un podium, cu diplome în mână, pentru că au luat burse de merit. Unul dintre părinții desenați întreabă profesoara dacă cifrele de 1, 2 și 3 pe care sunt așezați elevii reprezintă locurile. Profesoara spune că sunt mediile elevilor.
Desenul ironic se dorește a fi o aluzie la situația elevilor cu medii mici care primesc burse de merit.
Comentariile nu au ezitat să apară:
„Meritul de a fi prost se recompensează și se întoarce în voturi!”;
„Păi să fie toți egali! Să se elimine inechitățile! Să nu se supere prostii, puturoșii, obraznicii, lichelele care jignesc, care înjură profesorii”;
„Habar n-ai de carte, nicio supărare, încearcă o meserie, poate-poate, dar nu să treci prin școală că e obligatoriu…”.
Guvernul vrea schimbarea metodologiei
Edupedu nota, într-un editorial, că ministrul Educației a ajuns „să premieze pentru merit corigența sau repetenția”.
Guvernul ia deja în calcul să modifice din nou modul în care sunt acordate bursele de merit, potrivit G4media. Chiar premierul Marcel Ciolacu a spus săptămâna trecută, la începutul ședinței de Guvern, că „nu poate fi acceptat în continuare” ca elevi de nota 2 să primească burse de merit, catalogând situația drept „anormală”.
Și Florian Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educației, a vorbit despre o „anomalie”.
Înaint să-i numim pe copii „lichele” și „puturoși”, poate ar trebui să ne punem întâi alte întrebări: de ce elevii au avut rezultate slabe la Evaluarea Națională și la Bacalaureat?, are sistemul românesc de educație un standard corect și echilibrat în evaluare?, nu ar fi, poate, mai bine ca sistemul să se concentreze pe progresul elevilor, nu pe note?, cum îi putem ajuta pe elevi să performeze?
Este faptul că elevii cu medii sub 5 primesc burse o problemă reală sau ne-am blocat în cuvântul „merit”?
Înainte de a răspunde la aceste întrebări, revenim la date.
Bursele de merit au fost majorate la 450 de lei începând din anul școlar 2023-2024. S-a schimbat și metodologia de acordare: primesc burse de merit toți elevii cu medii peste 9,50, inclusiv, precum și primii 30% din fiecare clasă, indiferent de medie, în ordinea descrescătoare a notelor.
Statistica burselor de merit: peste jumătate au mers către elevii cu medii între 9,50 și 10
La două luni de la începerea școlii, Ministerul Educației a publicat prima centralizare a burselor:
- burse de excelență olimpică I și II: 3.011;
- burse de merit: 461.777;
- burse sociale: 738.821;
- burse tehnologice: 85.644;
- burse pentru mamele minore: 741.
În ceea ce privește bursele de merit, aproape 83% din totalul lor sunt acordate elevilor cu medii între 8 și 10. Mai mult de jumătate din total au ajuns la elevii cu medii peste 9,50, conform datelor de la minister.
Mai puțin de 9% dintre burse revin elevilor cu medii între 5 și 7,99. Sub 2% din totalul burselor de merit este generat de mediile sub 5.
Primesc burse de merit și 158 de copii care au medii între 1 și 1,99. Înseamnă 0,03% din totalul burselor de merit.
Ministerul Educației a venit cu această centralizare după ce în presa locală au apărut cazurile unor elevi care au medii sub 5 și primesc bursa de merit de 450 de lei. În Prahova, de pildă, este un elev cu media 1,97, iar în Sibiu, unul cu media 1,59.
O explicație pentru această situație este că mediile sub 5 sunt la clasa a IX-a, ale elevilor care intră la liceu cu media obținută la Evaluarea Națională, a spus ministrul Educației, Ligia Deca.
Deca e de părere că problema nu este bursa de merit, „ci cum ajung copiii la clasa a IX-a să fie repartizați cu note sub o notă de trecere”.
„Acolo ne gândim inclusiv la programe de tip remedial, adică acei copii care au performanță la Evaluarea Națională sub un standard acceptabil să aibă parte de o intervenție suplimentară ca să ajungă totuși la profilul absolventului”, a spus Ligia Deca.
Peste 76% dintre elevi au luat peste 5 la Evaluarea Națională în 2023, cu 6 procente mai puțin decât anul trecut.
Să ne uităm și la (in)stabilitate și la tabloul elevului
De la început, ministerul Educației a afirmat că modificarea modului în care se acordă bursele de merit are scopul de a crea o „competiție sănătoasă” în interiorul fiecărei clase. Consiliul Național al Elevilor a susținut proiectul și a spus că acordarea burselor pentru toți elevii, atât timp cât se situează în primii 30%, ca medie, dintr-o clasă, crește echitatea din sistem și motivația copiilor.
Noua metodologie a atras și multe critici.
Avocatul Poporului a susținut că nu este corect să primească aceeași bursă și elevul cu media 10 și cel cu media 6 și că noua măsură nu va duce „la diminuarea mediocrității prin educație și evaluare, dimpotrivă, va genera efecte inverse”.
Dacă luăm generația care a dat anul acesta examenul de Bacalaureat și ne uităm la cei 12 ani de școală prin care au trecut, vom vedea că România a avut 15 miniștri ai Educației, fiecare venind cu zeci de schimbări în sistem.
„Stabilitatea este o condiție necesară pentru învățare. Dacă tu, ca elev sau profesor, ești mereu în ape tulburi și nu știi ce se întâmplă nici în anul școlar în curs, resimți teamă și nesiguranță”, explica profesoara Briena Stoica, într-o discuție cu Școala 9.
Dacă ne uităm și mai aprofundat, la numărul mare de elevi care se pierd în fiecare generație și nu mai ajung să dea Evaluarea Națională, vom vedea că există un cumul de factori care influențează învățarea și întregul univers al elevilor, mai mult decât o face cuvântul „merit”. Cum ar fi sărăcia, background-ul copilului, inegalitatea socială.
Rezultatele testărilor PISA au arătat că există o puternică legătură între statusul socio-economic al unei familii și rezultatele la învățătură ale copiilor. Lipsurile financiare și materiale afectează modul în care învață elevii și cresc riscul de abandon școlar înaintea studiilor liceale.
Făcând aici o paralelă, acolo unde World Vision România a implementat programul „Pâine și mâine”, care include masă caldă și ore remediale pentru copiii din mediul rural, prezența elevilor la școală a crescut cu până la 40%.
Obsesia pentru meritocrație și de ce România nu stă bine la rezultatele PISA
„Anomalia” este, așadar, plasată greșit pe umerii elevilor.
Într-un interviu recent pentru Școala 9, Ada Roseti, specialistă în științele educației și fondatoarea Games of Science, spunea că nu accentul pe performanță lipsește în acest moment din sistemul de învățământ românesc, pentru că performanța funcționează deja și este bine și normal ca elevii foarte buni să fie premiați pentru rezultatele lor. Lipește susținea celor dezavantajați.
Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Michigan, SUA, arată că obsesia pentru meritocrație poate duce la inechitate și la adâncirea faliei între cei înstăriți și cei dezavantajați. Autorii sunt de părere că meritocrația este sănătoasă, pentru că munca trebuie premiată pe măsura eforturilor, însă ea funcționează doar atunci când toți pleacă la drum pe picior de egalitate.
Să luăm, spre exemplu, rezultatele testelor PISA, unde România continuă să rămână la coada clasamentului. Cele mai de succes sisteme educaționale sunt cele care au elevi absolvenți la un nivel comparabil de pregătire. România are foarte mulți olimpici, dar are și mai mulți elevi la capătul opus.
Asta spunea și profesorul Ovidiu Pânișoară, de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației de la Universitatea din București, într-o analiză Școala 9 despre rezultatele la Evaluarea Națională de anul acesta: societatea românească are această „manie” pentru olimpici și uită că trebuie să aibă grijă și de ceilalți elevi.
„Este foarte bine că avem copii atât de buni. Dar olimpicii se descurcă, trebuie să avem grijă și de ceilalți. Ideea e că trebuie să-i dăm acestui copil cu rezultate slabe la Evaluarea Națională, care ajunge la liceu, șansa să-și revină. Or, noi îl parcăm acolo și acolo îl lăsăm, sub o etichetă”, a fost concluzia lui Pânișoară.
Definiția din dicționar a bursei este „alocația acordată de stat unui elev sau student pentru a-și acoperi cheltuielile de întreținere în timpul studiilor”. Am fi avut acum aceeași discuție despre bursele pentru elevi dacă bursele nu se numeau „de merit”?
Foto principală: Vlad Chirea
