ANALIZĂ. România, educată de profesori puțini și cu note mici la titularizare

ANALIZĂ. România, educată de profesori puțini și cu note mici la titularizare

Aproape jumătate dintre profesorii care au dat examenul de titularizare în 2023 au obținut mai puțin de 7, nota minimă de care aveau nevoie pentru a fi titulari pe post. Sunt județe întregi în care, la unele materii, niciun candidat nu s-a calificat pentru o poziție permanentă la catedră. Rezultatele nu sunt chiar surprinzătoare: rareori rata de promovare a depășit 50%. Ce înseamnă aceste rezultate și de ce ele nu arată întotdeauna că profesorii sunt slab pregătiți? O analiză în două părți.

11.02.2024

de Cristina Radu, grafice și analiza datelor: Radu Mihai

Școala 9 a analizat situația notelor finale la examenul de titularizare de anul trecut, la materiile principale din care elevii dau examenele finale, pe baza datelor din platforma de titularizare a Ministerului Educației. Am folosit un program de web scraping, adică un instrument automat de extragere a notelor candidaților din fiecare județ, soft realizat special pentru pagina Titularizare 2023. Ulterior, informațiile au fost prelucrate cu o aplicație de analiză de date.

Anul acesta, examenul de titularizare are loc în 17 iulie, cu noi reguli stabilite de Ministerul Educației: candidații care copiază sau sunt prinși că încearcă să copieze nu se vor mai putea angaja. Nu e clar dacă nu vor mai putea preda niciodată sau doar o perioadă, ori ministerul s-a referit la aceeași regulă ca până acum, valabilă pentru anul școlar în care a avut loc concursul.

De asemenea, profesorii cărora le este desfăcut contractul de muncă din motive disciplinare nu se pot întoarce la catedră timp de șapte ani școlari, iar cei care se titularizează anul ăsta trebuie să predea cel puțin un an în școala în care au fost repartizați.

Ce am descoperit la examenul de titularizare 2023:

  • Au fost de aproape patru ori mai mulți candidați decât posturile titulare scoase la concurs: 24.000 pentru 6.800 de locuri la catedră.
  • Există un interes scăzut pentru materiile de real, deși, spun specialiștii în educație, nevoia este mai mare: au fost puțini candidați care au susținut examenul la matematică, informatică, biologie, chimie și fizică, aproximativ 2.200, comparativ cu cei care au aplicat pentru titularizare la uman - în jur de 4.000.
  • Notele profesorilor la materiile de real au fost semnificativ mai mici decât la cele de uman. La matematică, de pildă, cele mai multe note au fost între 5 și 5,99, pe când la limba română, curba a fost mai largă și a cuprins mai multe note între 6 și 8,99.
  • Ministerul Educației a scos la concurs în 2023 peste 65.800 de posturi de suplinitori, cele mai multe din ultimii 11 ani. Această cifră poate fi un indicator pentru deficitul de cadre didactice cu care se confruntă România, pe de-o parte, și pentru plecarea în masă a profesorilor din sistem, pe de alta.

O treime dintre candidați au avut note între 5 și 6,99

Titularizarea înseamnă angajarea într-o școală anume pe o perioadă nedeterminată. Pentru a se titulariza, un candidat trebuie să obțină cel puțin nota 7 la proba scrisă.

Pentru angajarea pe perioadă determinată, ca suplinitor, candidatul trebuie să obțină minimum nota 5 la proba scrisă. Suplinitorul, pentru a-și face norma de 18 ore pe săptămână, adesea trebuie să se împartă între mai multe unități de învățământ, uneori chiar localități.

Examenul de titularizare are loc anual, în iulie, și se pot înscrie profesori suplinitori care predau deja, ori proaspăt absolvenți de facultate. Mai există o posibilitate de titularizare în runda a doua de examen, la sfârșitul verii, când profesorii pot da concursul local, la nivel de județ, în cazul în care mai rămân posturi libere.

Din examenul de titularizare face parte și o probă practică, o inspecție la clasă, care reprezintă 25% din nota finală. Anul trecut, din cauza grevei generale din educație, proba practică nu s-a mai luat în calcul, spre revolta candidaților care au apucat să o dea înaintea deciziei Ministerului Educației.

Aproape 24.000 de candidați s-au luptat să obțină unul dintre cele 6.800 de posturi titulare în învățământ. Dintre ei, doar puțin peste jumătate au și făcut-o, conform datelor de pe platforma de titularizare a Ministerului Educației. Adică au avut note peste 7 la examen.

O treime, aproximativ, au avut note între 5 și 6,99 - având, astfel, posibilitatea să fie suplinitori.

 

127 de candidați au luat nota 10 și aproape 4.000 au avut note sub 5. Cele mai multe note au fost între 7 și 7,99: aproape 6.000.

Care au fost rezultatele profesorilor la materiile principale de la examene

Ne-am uitat în principal la notele pe care le-au obținut profesorii la materiile din care dau elevii examenele naționale. Situația stă așa:

MATEMATICĂ

Aici se văd cel mai clar două extreme. Cea mai mare notă, un 10, a fost obținută de o persoană care a dat examenul la Cluj. În acest județ au mai fost o notă de 9 și una de 9,45. În toată țara a mai existat doar o notă peste 9, în București. Între 8 și 8,99 au fost 15 note la nivel național, cele mai multe primite de candidați din Bihor și București, cu câte trei, și Cluj și Harghita cu câte două. De asemenea, în județele Timiș, Hunedoara, Ilfov, Dolj și Neamț a fost câte un candidat cu notă în acest interval.

La polul opus se află județele țării în care nicio persoană nu a reușit să obțină peste 7 la matematică, notă care permite ocuparea unui post de titular în învățământ: Arad, Călărași, Giurgiu, Mehedinți, Teleorman, Tulcea și Vaslui. Totuși, în toate acestea au existat candidați cu punctaj între 5 și 6,99, care se califică pentru posturile de suplinitor.

La nivel național, din 1.047 de candidați care au susținut proba la matematică, puțin peste 40% au obținut note între 5 și 5,99. Doar 14% au reușit să ia peste 7 și mai puțin de 2% au reușit să ia peste 8.

În București, din 74 de candidați care au participat la examen, unul a luat peste 9, doar trei între 8 și 8,99, și încă 19 candidați între 7 și 7,99.

FIZICĂ

Cele mai mici note au fost la fizică, una dintre materiile de la Bacalaureat și de la admiterea de la facultățile cu profil real. Niciunul dintre cei 130 de candidați care au participat la nivel național nu a reușit să obțină peste 8. Cea mai mare notă după contestații a fost 7,95, obținută în Cluj.

La nivel național, doar 15 persoane au reușit să depășească pragul notei 7. Aceștia sunt din Cluj (trei candidați), București, Galați, Iași, câte doi, și câte unul din Argeș, Bihor, Caraș-Severin, Constanța, Mureș și Vaslui.

În nouă județe ale țării, nimeni nu a susținut proba la fizică a titularizării. Acestea sunt Bacău, Brăila, Buzău, Călărași, Ilfov, Satu Mare, Sibiu, Teleorman și Vâlcea. De asemenea, în șapte județe - Alba, Arad, Brașov, Gorj, Ilfov, Olt și Tulcea -, niciun candidat nu a reușit să ia peste 5. Note între 5 și 6,99, care să permită ocuparea unui post de suplinitor, au fost doar în 16 județe, printre care Dolj, Prahova și Timiș.

În Capitală, din 14 candidați care au susținut proba la fizică, doar doi au luat note între 7 și 7,99, iar alți patru au avut un punctaj între 5 și 5,99. 60 de lucrări au fost notate sub 5.

CHIMIE

Nici situația de la chimie nu este mult mai bună, chiar dacă numărul candidaților este mai ridicat, 241. Singura notă de 10 vine din Capitală, care mai dă încă o notă peste 9. În toată țara mai sunt încă trei note de 9, câte una în Constanța, Bihor și Timiș.

La cealaltă extremă, materia nu s-a regăsit deloc în dorințele candidaților din Caraș-Severin și Giurgiu, în timp ce în Călărași, Hunedoara și Sibiu, o singură persoană s-a prezentat la testare și nu a reușit să ia peste 5.

În 16 județe, niciun candidat testat la chimie nu a trecut de pragul ce permite obținerea unui post de profesor titular. Este vorba despre: Brăila, Botoșani, Buzău, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Harghita, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Tulcea, Teleorman, Vaslui, Vâlcea, Vrancea. În majoritatea acestor județe, a fost și interes scăzut pentru chimie, adică puțini candidați.

La fel ca la celelalte materii, cel mai bun procent de note peste 7 se regăsește în București, unde 55% dintre candidați au atins acest prag.

INFORMATICĂ

Pentru cele două materii, Informatică și Tehnologia Informației și a Comunicațiilor, s-au înscris 217 candidați în toată țara la examenul de titularizare. În patru județe, Giurgiu, Ilfov, Teleorman și Tulcea, nimeni nu a dorit să susțină examenul.

Din totalul candidaților, mai puțin de o treime au reușit să obțină peste 7. Există un județ fără notă peste 5, Bistrița-Năsăud, și câteva fără note peste 7: Alba, Botoșani, Buzău, Călărași, Galați, Harghita și Mehedinți. În toate acestea, de altfel, interesul pentru informatică a fost scăzut.

La nivel național, a fost o singură notă peste 9, un 9,15 obținut de un candidat din Satu Mare. Au existat însă 13 note peste 8, două în București și câte una în Mureș, Gorj, Hunedoara, Brăila, Cluj, Argeș, Caraș-Severin, Constanța, Timișoara, Arad și Satu Mare. De asemenea, aproape 40% dintre candidați au luat între 5 și 5,99.

BIOLOGIE

Candidații care au dat proba la biologie au avut printre cele mai mari note, anul acesta, la titularizare. În total, s-au luat șapte note de 10, dintre care patru au fost în București și câte una în Bacău, Cluj și Maramureș.

La capătul clasamentului stă județul Călărași, unde materia a fost mai puțin atractivă. Doar doi candidați s-au prezentat la examen. Unul dintre ei a avut notă între 1 și 2, iar celălalt, între 5 și 5,99.

Note mai mari la uman

Candidații care au susținut examenul de titularizare la materiile de bac asociate profilului uman au reușit să obțină punctaje mai mari.

GEOGRAFIE

Din 565 de candidați care au participat la examen, 343, adică puțin peste 60%, au obținut peste 7. În fiecare județ al țării a fost cel puțin o persoană care a trecut de acest prag. De asemenea, alți 157 de candidați, adică 28% din total, au luat între 5 și 6,99.

Totuși, la geografie nu a fost nicio notă de 10. Cel mai mare punctaj, 9,90, a fost obținut de un candidat din București.

ISTORIE

Rezultatele de la istorie au fost asemănătoare cu cele de la geografie. Într-un singur județ, Tulcea, n-a fost nicio notă peste 7. În rest, au existat candidați care au promovat cu succes examenul de titularizare. S-au dat și patru note de 10: două în Iași și câte una în Argeș și Ilfov. Datele arată că 59% din candidații care au susținut examenul la istorie au reușit să ia peste 7, iar alți 29% au luat între 5 și 6,99.

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Notele au fost mari și aici, deși nimeni nu a reușit să obțină 10. Au fost însă 44 de note de 9, cele mai multe în Cluj, Iași și București. Cea mai mare notă, 9,80, a fost în Maramureș. Aproape 39% dintre cele 1.304 persoane care au susținut examenul au luat peste 7 și cam tot atâtea au luat între 5 și 6,99. A fost un singur județ, Teleorman, în care niciun candidat nu a reușit să ia peste 7. Aici au fost, de altfel, puține persoane care s-au prezentat la examen, doar trei.

LIMBA ENGLEZĂ

În fiecare județ a fost cel puțin un candidat cu nota peste 7. N-a fost niciun 10 curat, însă au existat 80 de note peste 9, cea mai mare fiind 9,80, obținută de un candidat din Vaslui. Cele mai multe note peste 9 au fost înregistrate în județul Cluj. Din 1.319 candidați la nivel național, aproape 58% au luat peste 7, iar alți aproape 34% au obținut între 5 și 6,99.

Înseamnă notele mici că sunt profesorii nepregătiți?

După publicare, în vară, rezultatele la examen au fost catalogate drept „rușinoase”, „dezastruoase”, „jenante”, deopotrivă în presă și pe rețelele sociale. Unii candidați au vorbit la televiziuni despre cum au dat foaia goală sau despre cum sperau la nota 5, după ce au văzut în tabel note de 2 sau 3.

„Aceste note arată, într-adevăr, o anumită precaritate, dar nu m-aș grăbi să dau un verdict”, răspunde Lucian Ciolan, prorectorul Universității din București, pentru Școala 9.

Profesor de Politici educaționale și sociale la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Ciolan atrage atenția că sunt mai multe elemente de luat în calcul înainte să ne grăbim să criticăm rezultatele slabe: nivelul de complexitate a probelor, tipologia lor, componenta de pedagogie.

„Tu te titularizezi să fii profesor având în față trei lucruri: nivelul de cunoștințe să fie rezonabil și cred că nimeni nu ar trebui să aibă probleme aici. Apoi, didactica, metodica - nu toți oamenii care au cunoștințe au și instrumentele necesare. Plus componenta de pedagogie. Aici aș umbla la creșterea relevanței pentru că nu sunt evaluate în mod egal”, explică Ciolan.

În a doua parte a materialului, continuăm discuția despre examenul de titularizare și relația dintre notele profesorilor și rezultatele elevilor la evaluările naționale. Am vorbit cu profesori și specialiști în educație și despre cât de multă relevanță mai are, de fapt, concursul de titularizare.

La acest articol a contribuit jurnalista Andrada Fiscutean.

Foto: George Călin / Inquam Photos

Dacă aveți o sugestie de articol, temă pe care să o abordăm sau o observație legată de acest material, vă rugăm să ne scrieți pe adresa redactie@scoala9.ro.

Cristina Radu

reporter

A terminat Facultatea de Jurnalism din București și a început să lucreze în presă în 2016, în primul an de studii, la agenția de presă News.ro. În perioada 2018-2024 a fost reporter la ziarul Libertatea, unde a documentat poveștile din spatele știrilor. Acum este reporter de investigații la Snoop.ro. Scrie despre oamenii care schimbă câte puțin societatea, despre mediu și animale, abuzuri și cheltuirea banilor publici. Îi place Harry Potter, are trei pisici răsfățate și crede că locul stafidelor nu este în prăjituri.

Radu Mihai


Este student la masterul de Natural Language Processing din cadrul Facultății de Matematică și Informatică a Universității din București, dar drumul lui s-a intersectat de multe ori cu jurnalismul. A scris pentru Libertatea, Decât o Revistă și Rock Monsters Romania. În timpul liber cântă la chitară, ascultă muzică şi învață germană.

CUVINTE-CHEIE

profesori titularizare