Unde este ascunsă Biblioteca Viitorului din Norvegia? Autoarea romanului „Povestea slujitoarei” s-a alăturat prima proiectului

Ideea îi aparține artistei scoţiene Katie Paterson, în vârstă de 41 de ani, iar primul manuscris a fost donat în 2014. El a fost redactat de celebra scriitoare canadiană Margaret Atwood, în vârstă de 82 de ani. Biblioteca a fost inaugurată recent, într-o ceremonie la care au participat peste 200 de persoane, printre care scriitori consacrați, după cum a povestit jurnalistul Richard Fisher, într-un reportaj pentru BBC. 

Toți cei prezenți acolo știau că, cel mai probabil, nu vor trăi să vadă viitoarea bibliotecă și nici nu vor apuca să citească vreodată măcar una din cele 100 de cărți. Dar nu s-au întristat, dimpotrivă. Sunt bucuroși la gândul că un astfel de proiect va crea o punte între generațiile de acum și cele viitoare. De altfel, scopul proiectului, după cum afirmă artista scoțiană, este acela de a extinde perspectivele oamenilor asupra timpului și datoria lor față de posteritate. 

Unde vor fi depozitate manuscrisele 

Povestea scrisă în 2014 de Margaret Atwood, „Scribbler Moon”, la fel ca toate scrierile, va fi încuiată într-un sertar de sticlă, până în anul 2113, într-o cameră ascunsă a bibliotecii publice din Oslo, denumită Camera Tăcerii, ai cărei pereți sunt tapetați cu lemn, notează Fischer. 

Și alți scriitori celebri au fost contactați cu rugămintea de a pregăti o carte ce va fi publicată abia peste un secol - romancierul englez David Mitchell (53 de ani), poetul islandez Sjón (59 de ani), scriitoarea de origine turcă Elif Shafak (50 de ani), scriitoarea sud-coreeană Han Kang (51 de ani) și poetul american-vietnamez Ocean Vuong (33 de ani). 

În acest an, autoarea din Zimbabwe Tsitsi Dangarembga (63 de ani) și scriitorul norvegian Karl Ove Knausgaard (53 de ani) au venit în pădure, la ceremonia de inaugurare, pentru a-și preda poveștile, potrivit sursei citate. 

Fiindcă le-a fost interzis să dezvăluie amănunte despre conținutul lor, scriitorii au dezvăluit doar titlurile cărților: „Narini and Her Donkey” (Tsitsi Dangarembga) și „Blind Book” (Karl Ove Knausgaard). 

„Este un proiect care nu se gândește doar la noi, acum, ci și la cei care nu s-au născut”, explică artista fondatoare. De fapt, adaugă ea, „majoritatea autorilor nici măcar nu s-au născut încă”. 

Longevitatea proiectului, asigurată printr-un contract 

Anul acesta, longevitatea proiectului a fost asigurată, căci autoritățile locale au semnat un contract prin care se angajează în mod oficial ca ei și succesorii lor să protejeze pădurea și biblioteca în următorii 100 de ani, scrie BBC. 

„Biblioteca viitorului este construită de multe mâini”, a afirmat Katie Paterson, care a subliniat că o întreagă comunitate s-a format în jurul acestei idei.  

Ceremonia de predare-primire a manuscriselor din acest an a fost una călduroasă, care a inclus muzică și lecturi de carte. Câțiva copii au asistat fascinați la deschiderea sertarelor de sticlă, din magicul depozit de lemn al Bibliotecii Principale din Oslo. 

Însă proiectul depinde foarte mult de viitoarele generații, de propria capacitate de a evolua și de a se adapta în timp, potrivit BBC. 

„Paterson și colegii săi au conceput-o astfel încât să le ofere generațiilor următoare posibilitatea de a alege cum să modeleze proiectul: ce autori să selecteze, cum să desfășoare ceremonia în fiecare an, pe cine să invite și, în cele din urmă, ce se va scrie pe coperțile cărților”, subliniază jurnalistul BBC. 

De asemenea, se vor lua decizii în ceea ce privește cultivarea pădurii. La ceremonia din 2022, pădurarul norvegian însărcinat cu îngrijirea copacilor a subliniat că a plantat specii de foioase alături de molizi - o practică standard pentru a încuraja o creștere sănătoasă. El a explicat că viitorii curatori ai proiectului vor trebui, prin urmare, să decidă dacă să păstreze această diversitate de arbori pentru cărți, sau să rămână la o monocultură de molid. 

Un vot de încredere în viitor 

În următorul secol, și autorii vor fi nevoiți să se adapteze. Scriitorii de azi știu că nu vor trăi pentru a-și vedea cărțile publicate, însă, pentru unii, această certitudine a venit cu anumite libertăți. 

De pildă, scriitorul englez David Mitchell a dezvăluit accidental că a inclus versuri din piesele trupei Beatles, care vor fi ieșit de mult din drepturile de autor, iar Knausgaard a glumit pe seama bucuriei de a nu-și mai face griji cu privire la criticii literari. 

Pe de altă parte, mulți dintre autori vor trăi până în 2114. „Va schimba asta ceea ce vor scrie?”, se întreabă jurnalistul BBC. De pildă, ultimul autor - care își va redacta cuvintele în secolul al XXII-lea - va trebui să aștepte doar un an până la publicare. Dar noi, cei de acum, nu vom trăi și nu vom vedea. 

„Proiectul Future Library este, în primul rând, un vot de încredere în viitor”, scria și autorul englez David Mitchell, în 2015, odată cu predarea textului său.  

„Trebuie să avem încredere în succesorii noștri, și în succesorii lor, și în succesorii lor, pentru a conduce proiectul de-a lungul a o sută de ani de șmecherii politice, schimbări climatice, reduceri bugetare și apocalipse zombi... Încrederea este o forță a binelui în lumea noastră cinică, iar Future Library este un generator de încredere”, adăuga el.  

FOTO Facebook Future Library