Igor Cepoi are 20 de ani și este din Chișinău. A terminat primul an de facultate la Universitatea de Stat din Moldova. Totuși, tânărul își dorește o schimbare și spune că România este soluția. Fiind vorbitor de limbă rusă, Igor ne povestește că nu îi este frică de faptul că nu cunoaște bine româna, tocmai de aceea vrea să-și continue studiile peste Prut. Are două universități în vizor. Se vede ori la București, ori la Constanța.
,,Am terminat primul an de facultate la Universitatea de Stat din Moldova. Sunt vorbitor de limba rusă și aș vrea să învăț cât mai bine limba română. Am fost de câteva ori la București și mi-a plăcut foarte tare. Eu optez pentru facultatea de marketing și logistică. Îmi place la Universitatea de Stat din Moldova, profesorii sunt buni, dar știți că o experiență nouă pentru mine este România, integrarea într-o nouă comunitate”, ne povestește Igor Cepoi.
Vor un viitor frumos în Republica Moldova, dar cu diplomă din România
Economistă ar vrea să devină și Maria Puha, din satul Corlăteni, raionul Bălți, nordul Republicii Moldova. Fata crede că într-o universitate din România calitatea studiilor este la un alt nivel. Visul Mariei este să fie admisă la Cluj. ,,Mi-aș dori să fac economie și finanțe. Voi opta pentru Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Sper să fiu admisă acolo. Aș vrea să fac și eu studiile în România, pentru că acolo calitatea educației e mult mai bună. Iar după absolvirea studiilor îmi doresc să revin în Republica Moldova și să-mi deschid o cafenea”, mai spune tânăra din Corlăteni.
Chiar dacă își vede viitorul acasă, în Republica Moldova, Adrian Lungu optează, pe moment, pentru o experiență peste Prut. Absolventul de liceul a venit la Târgul Universităților din România pentru a afla mai multe informații despre ce propune fiecare instituție de învățământ superior, în parte.
,,Vreau să aflu cât mai mult ce propun universitățile din România. Eu cred că, România este o mai bună țintă decât Moldova, pentru că studiile acolo oferă mai multe posibilități decât la noi. Mi-aș dori ceva legat cu design sau business și administrare”, mărturisește Adrian.
„Noi nu venim la Chișinău, Bălți sau Cahul pentru a critica sau fura studenți”
Târgul Universităților din România a ajuns la cea de-a XI-a ediție și are drept scop informarea absolvenților de liceu din Republica Moldova cu privire la admiterea la învățământul universitar din România pentru anul 2022-2023.
Reprezentanții a 16 centre universitare din România au oferit, timp de patru zile de târg, informații despre etapele de admitere, numărul de locuri alocate pentru tinerii din Republica Moldova, lista actelor necesare, criteriile de selecție ale candidaților precum și alte informații utile și necesare absolvenților de gimnaziu și de liceu din Republica Moldova, care urmează să aplice pentru continuarea studiilor în România.
Mihaela Furculiță, vicepreședintele Federației Tinerilor Basarabeni, ne-a declarat că popularitatea târgului crește de la an la an. ,,Asta înseamnă că lumea apreciază studiile în România, asta înseamnă că din om în om se transmite că ar fi studii de calitate și pe noi ne bucură acest lucru”, spune Mihaela.
Tânăra organizatoare, care și ea își face studiile în România, susține că prezența fiecărui tânăr la târg este un indicator bun a tot ceea ce înseamnă promovarea studiilor în România. ,,Noi nu venim la Chișinău, Bălți sau Cahul pentru a critica sau fura studenți, sau pentru a spune că în România este mai bine decât în alte țări. Venim doar să le spunem absolvenților de licee din Republica Moldova că au o opțiune și că aceasta este România și că ei pot merge acolo”, povestește Mihaela Furculiță.
.jpg)
„Țara care mi-a oferit oportunități”
Adrianei Creangă, care este în ultimul an de studii la Facultatea de Drept din Craiova, România i-a oferit alte oportunități față de Republica Moldova. Decizia de a veni la o universitate din România a fost pur și simplu dorința de a ieși din zona de confort, de a se dezvolta și pentru carieră. ,,La început mi-a fost frică din cauza stereotipurilor și mă așteptam să-mi fie foarte greu emoțional, dar datorită Asociației Basarabenilor din Craiova, m-am integrat foarte repede”, povestește cu emoții Laura.
Pe lângă cunoștințele din sălile de curs, experiența românească i-a dezvoltat și alte abilități. „Am învățat cum să mă descurc în oraș și ce este interesant pentru un student. De asemenea, condițiile în cămin au fost mult peste așteptările mele, iar perioada de studenție petrecută la Craiova, cu siguranță, este de neînlocuit.”
Laura Rînja a absolvit în această vară Facultatea de Științe Politice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative din București. Experiența trăită în capitala României a fost una deosebită. ,,Pot spune că am o întreagă familie acolo”, declară Laura.
Cât privește studiile în România, Laura Rînja susține că, în primul rând, i-au dat o calificare europeană, care poate să-i deschidă cât mai multe uși pe viitor. ,,Am făcut stagiul practic în Parlamentul României, la ambasada Republicii Moldova la București. România mi se pare foarte deschisă pentru tineri și le oferă oportunități diverse privind stagiile, multe instituții sunt gata să te angajeze chiar dacă nu ai destulă experiență. În afară de acest lucru, România pentru mine a fost o experiență de viață”, a mai spus Laura. Acum tânăra vrea să aplice la un program de masterat, și să lucreze în paralel.
Aventura România începe pentru unii chiar de pe băncile liceului
Sunt tineri basarabeni care au absolvit recent gimnaziul și-și doresc să facă liceul peste Prut. Este și cazul Andreei Moroșanu din satul Țâplești, raionul Sângerei, nordul Republicii Moldova. Fata vrea să intre la un liceul din Transilvania. ,,Din câte am văzut eu, au mai multe proiecte cu diverse școli din Europa. Astfel, va fi o oportunitate bună pentru mine să mă dezvolt în domeniul studiilor umaniste. Dar deja unde voi intra, o să văd”, spune fata.
Am mulți prieteni care studiază aici, în Moldova. Iar la colegiile unde își fac studiile, profesorii cer mulți bani. Anume ca să-i promoveze la examene li se cer bani. Asta urăsc foarte mult, de aceea opteze pentru studiile în România, sperând că acolo va fi o altă cale de a învăța. - Andreea Moroșanu, elevă
Condiții de admitere la studii în România pentru tinerii din Republica Moldova
Sunt două categorii de viitori studenți care pot fi înmatriculați în universitățile din România. Este vorba despre cei cu cetățenie românească și cei fără. Astfel, basarabenii care au doar pașaport românesc, dar nu au buletin de identitate, pot aplica la locurile dedicate basarabenilor. Ceilalți se bat pe locuri cu toți ceilalți studenți.
Pentru tinerii care aplică ca cetățeni ai Republicii Moldova nu există examene de admitere la universități. Sunt doar câteva instituții și facultăți de profil unde trebuie și ei să susțină examene. De exemplu: la Educație Fizică și Sport, la Teatru, la Arhitectură.
Dosarul pentru înscrierea la facultate, de la orice universitate, se depune doar în format online, la prima etapă. În cea de-a doua etapă, și anume la cea de confirmare a locurilor la universitate, acolo viitorii studenți trebuie să vină fizic și să depună dosarul în original. Fiecare universitate, din cele 45 care și-au propus oferta educațională, desfășoară perioada sa de admitere. Astfel, orice tânăr basarabean trebuie să urmărească site-ul universității din care vrea să facă parte.
Bursele pentru tinerii din Republica Moldova vor fi majorate
Studiile în România pentru tinerii din Republica Moldova pot însemna și burse. Din anul de studii 2023-2024, aceștia vor beneficia de burse de două ori mai mari decât în prezent. Mai exact, un proiect de lege care prevede creșterea cuantumului burselor acordate românilor de pretutindeni pentru a studia în România, fiind incluși și tinerii din Republica Moldova, a fost adoptat de Camera Deputaților de la București, la începutul lunii mai.
În prezent, bursele basarabenilor constituie 65 euro/lună pentru studenții de licență, 75 euro/lună pentru masteranzi și 85 euro/lună pentru doctoranzi. În plus, românii de pretutindeni nu beneficiază de burse pe perioada de vară, la fel ca studenții români cu domiciliul în România.
