Avem lege a salarizării! De fapt, un proiect publicat pe site-ul Ministerului Muncii pe 17 iulie. Această nouă lege de salarizare a personalului plătit din fonduri publice aduce schimbări semnificative, în special sistemului de învățământ unde o parte din sporuri urmează să dispară.

Calculele sunt complicate, dar pentru a simplifica înțelegerea procesului, am creat un calculator de salarii (recomandăm de pe calculator) în care fiecare cadru didactic din preuniversitar poate să vadă cât va câștiga potrivit noului proiect. 

Calculatorul realizează și o comparație între salarii ca fiecare să poată vedea cât pierde sau câștigă, pentru că nu este o situație unitară. 

Calculatorul este perfectibil, așa că vă rugăm să ne ajutați să-l îmbunătățim. Dacă identificați erori sau aveți orice sugestii, vă rugăm să ne scrieți la stochitaradu@gmail.com sau scoala9@fundatia9.ro. 

Să luăm doar trei exemple: 

• profesor debutant, studii superioare, care astăzi ia un salariu net de 4.153 de lei, cu tot cu spor de suprasolicitare neuropsihică de 307 lei și indemnizație de hrană de 347 de lei, va lua 4.557 de lei net potrivit noului proiect. O creștere de 9%;
• profesor pentru învățământul primar, studii superioare așadar, cu gradație II, cu până la 10 ani experiență în învățământ, care predă într-un sat izolat și la simultan, ia astăzi un total net de 6.420 de lei și ar urma să ia 6.925 de lei potrivit noului proiect. Așadar, o creștere de 8%;
• profesor de gimnaziu, grad I didactic, între 20 și 25 de ani de experiență la catedră, cu gradație de merit și diriginție ia astăzi 7.850 de lei și ar urma să ia potrivit noii legi 7.019 lei. Deci o scădere de 11%.

O parte din sporuri dispar în noul proiect de lege. Gradația de merit care reprezenta o majorare cu 25% a salariului de bază pentru 16% dintre cadrele didactice dispare complet. Cei care beneficiază de aceasta, vor continuă să o primească până la expirarea termenului (se acordă pe maximum 2 ani). Ulterior, vor putea primi un premiu de performanță.

Să explicăm cum e construit sistemul de salarizare la stat!

Salarizarea în sistemul bugetar începe de la salariile de bază peste care se adaugă indemnizații și sporuri. În sistemul de învățământ preuniversitar, există multiple sporuri, de la cel pentru solicitare neuropsihică, până la sporul de izolare pentru dascălii care sunt în comunități rurale îndepărtate. Mai există și un spor pentru cei care predau în sistemul penitenciar, dar și pentru personalul didactic care asigură predarea la mai multe clase în mod simultan. 

Toate aceste sporuri sunt calculate la salariul din decembrie 2018, din cauza blocărilor succesive pe calea ordonanțelor de urgență. Totuși, pe lângă sporuri există și două indemnizații care se calculează în funcție de salariul de bază din prezent: indemnizația de dirigenție (10% din salariul de bază din prezent) și gradația de merit (25% din salariul de bază).

Problema în sistemul de învățământ preuniversitar vine de la aceste două indemnizații care ar urma să dispară. Indemnizația de dirigenție nu va mai fi 10% din salariul de bază, ci 10% din valoarea de referință conform noii legi a salarizării (4.100 lei). De exemplu, un profesor de învățământ liceal cu studii superioare, încadrat la Gradul didactic 1 și cu peste 25 de ani experiență didactică are în prezent indemnizația de dirigenție la 1.023 lei. Conform noii legi, aceasta va fi de 410 lei, adică o scădere de 60%.

Gradația de merit dispare din noua lege, dar personalul didactic care deja beneficiază de aceasta, o va fi primi în continuare până la termenul de expirare (se acordă pe un termen de 5 ani). 

Același profesor, grad didactic I și 25 de ani experiență, primește azi 25% din salariul de bază, adică 2.557 lei sub forma unei gradații de merit.

Noua lege oferă oportunitatea acordării unui premiu de performanță în cuantum de 10 – 20% din salariul de bază. Dacă același profesor de liceu ar primi 20% premiu de performanță în locul gradației de merit, ar avea un venit suplimentar de 2.430 lei (mai puțin cu 127 decât gradația de merit).

Potrivit calendarului, legea salarizării unitare ar urma să intre în vigoare de la 1 decembrie, după ce parcurge tot traseul legislativ prin Parlament și este promulgată. 

Plata profesorului în prezent

Profesorul, la fel ca orice angajat dintr-o școală publică, este salarizat conform Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Legea-cadru are în total 9 anexe pentru fiecare familie ocupațională. Anexa 1 este dedicată Învățământului, iar acolo se poate vedea cât câștigă un profesor, un învățător, dar și un bibliotecar sau un administrator financiar.

Plata în sistemul bugetar începe de la un salariu de bază peste care se adaugă ulterior sporuri, indemnizații sau premii: cum ar fi sporul de condiții de muncă sau de solicitare neuropsihică, indemnizația de hrană.

Ne uităm așadar la Anexa 1 de la Legea 153/2017 (valoare iunie 2024), unde găsim salariul de bază al profesorului din domeniul preuniversitar. 

Există multe diferențe

În dreptul profesorului sunt multe criterii: vechimea în muncă și vechimea în învățământ, gradele didactice, nivelul studiilor, gradația de merit.

Salarizarea profesorului, la fel ca în rândul altor bugetari, funcționează pe un principiu al seniorității: cu cât se acumulează mai multă vechime în muncă, cu atât salariul de încadrare este mai mare. 

În tot sistemului bugetar (cu excepția funcțiilor de demnitate publică), se acordă o gradație în funcție de perioadele muncite, chiar dacă ele sunt în alt domeniu.

Adică, un învățător care de-abia ce s-a angajat într-o școală după ce a muncit timp de 25 de ani ca mecanic într-un service auto va avea un salariu mai mare decât cel care se angajează după o facultate de profil, învățământ primar în acest caz. Poate au același punct de plecare în cariera respectivă, dar unul este privit din perspectiva legii ca fiind mai senior, cu mai multă experiență, care merită o salarizare adițională.

În prezent există un total de șase gradații, bani care se adaugă după fiecare prag depășit:

• Gradația 0 (sub 3 ani).
• Gradația 1 (3 – 5 ani): +7,5% asupra salariului de bază.
• Gradația 2 (5 – 10 ani): +5% asupra salariului de bază.
• Gradația 3 (10 – 15 ani): +5% asupra salariului de bază.
• Gradația 4 (15 - 20 ani): +2,5% asupra salariului de bază.
• Gradația 5 (peste 20 ani): +2,5% asupra salariului de bază

Cu alte cuvinte, după ce depășești primii trei ani în muncă, o să ai un adaos de 7,5% la salariu, dacă rămâi până treci de 5 ani, atunci se mai adaugă un 5%. Și tot așa. Când depășești 20 de ani vechime în muncă, vei fi avut o creștere la salariul de bază de 22,5%. 

În sistemul educațional, mai există o altă gradație care complementează vechimea în muncă - vechimea în învățământ. Aceasta se acordă doar pentru perioadele efective lucrate în sistemul educațional. 

De exemplu, în cazul Școlii Gimnaziale Nr. 2 Piatra Neamț există doi profesori Grad I care au peste 10 ani experiență în învățământ, dar care se află în situații diferite. Unul are 21 de ani vechime totală de muncă și are un salariu de bază de 8.774 lei brut, în timp ce acela cu 11 ani experiență ajunge la 8,351 lei.

Ce înseamnă gradul didactic?

Am stabilit că salariul de bază reprezintă piatra de temelie a sistemului de salarizare. Aceasta diferă în funcție de vechimea efectivă în muncă, dar și de vechimea în sistemul educațional.

O diferențiere suplimentară a salariului de bază se face în funcție de nivelul studiilor: superioare (S), superioare de scurtă durată (SSD), sau medii – liceu (M). Simplu spus, cu cât un învățător are mai mulți ani de școală, cu atât salariul de bază este mai mare.

Apoi, evoluția în carieră a personalului didactic din învățământul preuniversitar se face prin obținerea gradelor didactice:

„Gradul didactic II şi gradul didactic I sunt titluri obţinute în urma unor examene care atestă dobândirea competenţelor la nivelul de complexitate aferent etapei de evoluţie în carieră, potrivit profilului cadrului didactic aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, specific nivelului de învăţământ.” (Art. 185 (3) din Legea 198/2023)

Totul începe de la licențierea personalului didactic – susținerea examenului de definitivat. Dacă profesorul promovează acest examen, atunci este încadrat cu grad definitiv, iar peste 4 ani cel puțin poate susține examene pentru avansarea în grad:

• Gradul didactic II (cel puțin 4 ani de la obținerea licențierii în carieră didactică – definitivat).
• Gradul didactic I (cel puțin 4 ani de la acordarea gradului didactic II).

Dacă cadrul didactic nu reușește să promoveze definitivatul, atunci îl poate susține din nou, iar până atunci rămâne la un nivel de grad debutant, fiind încadrat ca suplinitor.

Un exemplu practic

Pentru a explica cât mai simplu salarizarea din sistemul de învățământ, putem să ne uităm la cazul unui profesor de la Școala Gimnazială Nr. 2 Piatra Neamț, care a făcut publice nivelul salarizării din propria instituție. Luăm un profesor studii superioare, Gradul didactic 1 și are peste 10 ani, dar sub 15 ani experiență în învățământ. Are salariul de bază este de 7.045 lei brut. Adică 4.121 lei net.

Următorul pas este să stabilim gradația de vechime pe care o are. Având 11 ani experiență, o să fie încadrat la gradația 3. Salariul de bază se mărește în primă instanță cu 7,5% (gradația 1), apoi cu 5% (gradația 2) și, într-un final, tot cu 5% (gradația 3).

În urma aplicării celor 3 creșterii succesive, salariul de bază ajunge să fie 8.351 lei brut. Adică 4.885 lei net. 

Peste salariul de bază se pot adăuga mai multe sporuri, dar cel mai important pentru personalul didactic este gradația de merit care se acordă timp de 5 ani, printr-un concurs de dosare pentru 16% „din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului şcolar, bibliotecilor centrale universitare, respectiv al instituţiei de nivel superior şi reprezintă o creştere cu 25% a salariului de bază deţinut.” 

Gradația de merit se raportează la salariul de bază din plată, iar în cazul profesorului de mai sus acesta ar primi 2.088 lei brut în plus.

Peste gradația de merit, dacă dorește să fie diriginte, acesta va putea primi o indemnizație de 10% raportată la salariul de bază din prezent, adică 10% din 8.351 lei, deci 835 lei.

Până în acest punct profesorul ajunge la un salariu de 11.274 lei, reprezentând o majorare cu 60% față de punctul de plecare inițial. Vechimea efectivă în câmpul muncii, dirigenția, dar și gradația de merit (nu se acordă tuturor, ci doar unui număr maxim de 16% din totalul școlii) îi aduce o creștere efectivă a salariului cu 4.229 lei brut.

Peste acest salariu de bază, personalul didactic de predare din învățământ mai beneficiază și de un spor suprasolicitare neuropsihică în valoare de 10% care se raportează la salariul de încadrare din decembrie 2018 (OUG 114/2018).

Așadar, acest spor nu se calculează la salariul de bază de 8.351 lei (după acordarea gradației de vechime + stabilirea vechimii în învățământ), ci la un salariu trecut, cel din 2018. Prin urmare, în cazul profesorului de mai sus, sporul de suprasolicitare este de 464 lei brut.

Pe lângă sporul de suprasolicitare, profesorul mai beneficiază și de o indemnizație de hrană care este plafonată la valoarea de 347 lei / lună și se acordă în funcție de timpul efectiv lucrat. 

Până la momentul Legii nr. 141/2025 (austeritatea guvernului Bolojan), indemnizația de hrană era prevăzută ca fiind acordată „la nivelul anual a două salarii minime pe economie” sau, altfel spus, 1/6 din salariul minim pe lună.

Această prevedere nu s-a respectat din 2019 încoace, iar valoarea de 347 lei reprezintă 1/6 din salariu minim din acel an: 2.080 lei. Dacă s-ar fi respectat prevederea cu 1/6 din salariul minim, astăzi indemnizația de hrană ar fi fost 675 lei, iar în iulie ar fi crescut la 721 lei (majorarea salariului minim la 4.325 lei).

În acest moment, cu gradația de merit, cu sporul de suprasolicitate, cu indemnizația de dirigenție și cu indemnizația de hrană, profesorul are un salariu de 12.085 lei brut (7.069 lei net). 

Peste acesta se mai pot adăuga și alte sporuri, precum ar fi sporul de handicap (15% din salariul de bază) sau indemnizația pentru personalul care își determină activitatea într-o zonă izolată (până la 20% din salariul de bază din prezent). Aceste localități izolate, cât și cuantumul indemnizației se determină prin hotărâre a guvernului.

Unde s-a ajuns?

Profesorul a plecat de la 7.045 lei și a ajuns la 12.085 lei brut. Doar din sporuri și indemnizații i s-a acordat o creștere salarială de 71,5%. 

Poate părea mult, dar în realitate întrebarea esențială rămâne: cum altfel putem să facem această diferențiere?

Dacă ar fi să ne imaginăm un scenariu în care integrăm toate indemnizațiile și sporurile în salariul de bază, ar trebui să facem o grilă mult mai lungă. În loc de profesor grad didactic I sau grad didactic II, va trebui să introducem noi câmpuri pentru cei care au clase de dirigenție sau nu.

În ciuda unui discurs critic cu privire la sporurile și indemnizațiile din sistemul bugetar, în realitate rămân singurele mecanisme prin care se poate face o diferențiere salarială între condițiile de muncă. Să ne gândim alternativ la Sănătate unde salariul de plecare pentru un medic din secția de ATI și cea de psihiatrie este același. Diferențierea se face prin spor, unul în cuantum maxim de 15% (redus la 300 lei prin OUG 36/2025), iar celălalt la maximum 75%.