
Radu Stochița este analist în politici publice și politici de sănătate. Lucrează cu organizații sindicale pe teme de dialog social, negociere colectivă și legislația muncii, iar în trecut a activat în cadrul autorităților publice, inclusiv drept consilier la Ministerul Muncii.

În prima săptămână la catedră a vrut să-și dea demisia dintr-o școală unde, ca să chiulească de la ore, elevii o încuiau pe directoare în clasă. A rămas, gândindu-se la avantaje. A crezut că va avea mai mult timp liber, dar a ajuns să lucreze și în weekend. A întâlnit adesea părinți care veneau direct și îi cereau note mari pentru copiii lor, că „nu are oricum nevoie decât de diplomă”. Și directoarea școlii punea presiune pe ea să dea note mai bune. A devenit parte dintr-o anchetă DIICOT pentru descoperirea furnizorilor de substanțe care ajungeau la elevi. Este experiența a patru ani la catedră pentru o profesoară care a plecat în mediul privat. „Eu nu am putut să fiu profesor, psiholog, psihiatru, polițist, contabil, secretar și agent de pază simultan.”
Maria Nițulescu, 30 de ani, a învățat în Germania că libertatea e importantă pentru un profesor de artă care vrea să dezvolte creativitatea copiilor cu care lucrează.
Profesorii au nevoie de sprijin constant, chiar dacă nu sunt la început de carieră. Cum poate arăta el? Prin forma unui programe de tutorat sau mentorat în care cineva îi este alături omului de la catedră ori de câte ori are o dilemă, dar și ca să-și îmbunătățească predarea și să crească rezultatele elevilor. Bianca Ceică, tutore coordonator pentru profesori în cadrul Teach for Romania, povestește despre munca sa.