
Radu Stochița este analist în politici publice și politici de sănătate. Lucrează cu organizații sindicale pe teme de dialog social, negociere colectivă și legislația muncii, iar în trecut a activat în cadrul autorităților publice, inclusiv drept consilier la Ministerul Muncii.

Când aveam vreo șapte ani credeam că în lume există cinci puncte cardinale: Nord, Sud, Est, Vest si Rest. Cum Rest? Foarte simplu, eu auzeam la radio la rubrica meteo o doamnă care spunea că „va ploua în Vest și va fi soare în Rest”. Când doamna învățătoare ne-a predat lecția cu punctele cardinale, eu am completat-o imediat, fericită că le știu pe toate cinci și că sunt deșteaptă. Colegii mei au început să râdă că na, chiar era amuzant, dar doamna mi-a spus: „Măi, Ana, măi, ce imaginație bogată ai și ce creativă ești, fată. Te admir!”.
„Ascultă-mă și când îți cer ajutorul, nu doar din lecția de zi”, era scris pe o pancartă ținută de o adolescentă la un protest desfășurat în fața Inspectoratului Şcolar din București. Curajul acestor tineri m-a făcut să mă gândesc la cât de obișnuită cu abuzurile era generația mea. Dar lucrurile se schimbă.
Peste 44% dintre români spun că au citit o carte în ultimul an, potrivit Barometrului Actualității Românești realizat în 2019. Ca la orice obicei sănătos, și în cazul cititului, cu cât e deprins mai din timp, cu atât mai bine, cred cei mai tineri dintre pasionații de lectură. Trei eleve care au descoperit lectura în gimnaziu povestesc ce cărți le-au făcut cititoare înrăite, fac recomandări de lectură pentru cei de vârsta lor și explică de ce nu le plac cărțile din listele obligatorii primite de la școală.