
Radu Stochița este analist în politici publice și politici de sănătate. Lucrează cu organizații sindicale pe teme de dialog social, negociere colectivă și legislația muncii, iar în trecut a activat în cadrul autorităților publice, inclusiv drept consilier la Ministerul Muncii.

Vor învăța copiii într-o lume virtuală? Ce profesii mai pot să apară în era tehnologiei digitale? Va crește șomajul din cauza inteligenței artificiale care ne preia rapid din sarcini? Simon Østergaard, specialist al Institutului pentru Științele Viitorului din Copenhaga, Danemarca, a povestit, într-un interviu pentru Școala 9, cum vom învăța și cum va arăta piața muncii peste câteva decenii. Futurologul spune că diplomele o să conteze tot mai puțin la angajare și că predarea hibridă va fi din ce în ce mai răspândită.
Vi s-a întâmplat vreodată să citiți o carte sau să urmăriți un film și brusc să exclamați: „Doamne, în tot acest construct ficțional este o metaforă a școlii!”? Nouă da. Și unul dintre filmele care ne-au provocat la o astfel de lectură este Casa norvegiană (Der norske hus, 2017, Norvegia, regia Jan Vardøen - Netflix), poate cu atât mai mult cu cât mai sunt câteva zile până la începerea unui nou an școlar și avem tendința de a ne obișnui privirea cu lentilele progresive ale universului educațional.
Simona Mitrea, directoarea Romanian Gifted School din București, a explicat pentru Școala 9 cum funcționează educația dedicată copiilor cu abilități înalte. Își numește elevii, care în proporție de 90% un coeficient de inteligență peste medie, „talentați”. Se ferește de termenul „geniu”, despre care crede că și-a pierdut din semnificație prin folosirea în exces. Unde mai pui că uneori abilitatea înaltă poate sta „pitită” sub dificultăți de învățare, dislexie, Asperger, ADHD. De aceea, Simona folosește în școala ei metode netradiționale, adaptate nevoilor fiecărui copil.