Radu Stochița este analist în politici publice și politici de sănătate. Lucrează cu organizații sindicale pe teme de dialog social, negociere colectivă și legislația muncii, iar în trecut a activat în cadrul autorităților publice, inclusiv drept consilier la Ministerul Muncii.
În prima săptămână la catedră a vrut să-și dea demisia dintr-o școală unde, ca să chiulească de la ore, elevii o încuiau pe directoare în clasă. A rămas, gândindu-se la avantaje. A crezut că va avea mai mult timp liber, dar a ajuns să lucreze și în weekend. A întâlnit adesea părinți care veneau direct și îi cereau note mari pentru copiii lor, că „nu are oricum nevoie decât de diplomă”. Și directoarea școlii punea presiune pe ea să dea note mai bune. A devenit parte dintr-o anchetă DIICOT pentru descoperirea furnizorilor de substanțe care ajungeau la elevi. Este experiența a patru ani la catedră pentru o profesoară care a plecat în mediul privat. „Eu nu am putut să fiu profesor, psiholog, psihiatru, polițist, contabil, secretar și agent de pază simultan.”
Între 600 de mii și un milion de copii n-au avut acces la școala online în ultimul an din cauza lipsei de echipamente sau de semnal la internet. Printre ei se află și Răzvan Murgu, un băiat de 15 ani, care locuiește în satul Hermeziu, județul Iași, la câțiva kilometri de Prut. Băiatul nu are garanția că va avea bani să meargă la liceu în Iași, dar continuă școala. Chiar dacă este unul dintre cei mai buni din clasa lui, merge și la orele remediale. 80% dintre elevii școlii sale frecventează astfel de cursuri pentru remedierea pierderilor de învățare din timpul pandemiei.
„Slow education” este un concept derivat din paradigma „slow” (fără grabă), din care mai fac parte și alte mișcări sociale, cum ar fi „slow food”, ”slow travel” , ”slow fashion” sau „slow living”. Aceste mișcări sociale, generate în jurul principiului ”fără grabă”, au avut ca punct de pornire anii ‘80, când un grup de activiști italieni a reacționat la deschiderea unui restaurant de tip fast-food. Inițiatorul mișcării, Carlo Petrini, a atras atenția asupra faptului că mâncarea fast-food venea la pachet și cu aspecte problematice: standardizare, deconectare, abandonarea unor practici tradiționale, cum ar fi mâncatul împreună sau mesele tihnite luate în familie.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
