Legea educației interzice orarul în trei schimburi. Revolta părinților din Otopeni unde sunt clase de peste 30 de elevi și ore de 20 de minute

Părinții care s-au organizat în jurul unei inițiative civice numite „Școală Nouă în Otopeni” sunt la capătul răbdării. Sunt îngrijorați de calitatea educației elevilor care învață în trei schimburi și au ore mai scurte. Există elevi de clasa a treia și a patra care au ore de doar 20 de minute și elevi care termină cursurile la 18.50 seara.

Deși există promisiuni de la primărie pentru a oferi un spațiu în care să se mute clasele de liceu și să facă și construcții modulare pentru clasele mici, părinții cred că lucrurile se mișcă mult prea încet și oricum soluțiile găsite sunt doar „plombe”. 

Rigorile noii legi a educației pun o presiune suplimentară pe această unică școală din Otopeni, unde populația s-a dublat în ultimul deceniu, ajungând la 30.000 de locuitori. Interzicerea orarelor în trei schimburi pune presiune și pe București, unde în 9 școli se învață în trei schimburi, dar și pe alte orașe din Cluj, Timiș, Iași sau Bihor care se confruntă cu lipsa spațiilor. 

„Nu înțeleg de ce copilul meu trebuie să se calce în picioare cu alți copii”

Este ora 10 și zeci de elevi de clasă primară sunt aliniați și conduși de doi profesori. Merg spre sala de sport care se află în apropiere. Au ajuns deja la ultima oră din program. Între timp, autocarul școlar aduce șase elevi care încep orele de la 10.10. Vor termina nici patru ore mai târziu, la 13.50.

O mamă își așteaptă fetița de clasa a doua să termine ziua de școală. „Noi locuim în Tunari, nici nu ajung bine acasă dimineața să fac ceva și mă întorc. Intră la 8 fără un sfert și iese la 11 fără un sfert. Sunt foarte îngrijorată pentru fetița mea mai mică care va termina grupa mare anul viitor și nu știu încotro să o duc. Nu vreau să o trezesc la 6 ca să vină la școală”, spune Mădălina Stamate, care și ea este absolventă de „Petruș”.

„N-aș vrea să mă mut, mi se pare un oraș frumos, curat și nu este nebunia din București, dar mi se pare tot mai greu”, spune mămica. Speră însă ca autoritățile să facă ceva în curând. „Au evidența populației, au văzut că mulți și-au făcut flotant, trebuiau să se gândească din timp. Nu înțeleg de ce s-a ajuns la situația asta, copilul meu să se calce în picioare cu alți copii. Bine că s-a dat legea cu maximum 25 de copii, că altfel ajungeam la 50 de copii într-o clasă”, mai spune femeia.

„Schimbul doi” începe la 10, termină la 13

Adrian Gheață are fetița la Liceul Național „Ioan Petruș” din Otopeni. Până în toamna trecută, când a intrat la clasa pregătitoare, nu știa cu ce probleme se confruntă școala. Avea să afle când a primit orarul de la învățătoare. „Am observat că orele au doar 35 minute și pauzele 10, lucru care m-a nelămurit puțin”, își amintește tatăl. A fost ales de ceilalți părinți ca reprezentant al clasei, iar la prima întâlnire cu conducerea școlii și părinții celorlalte clase li s-a prezentat gravitatea situației.

„Atunci am aflat nu doar că orele la clasele zero au 35 de minute, dar și că alte clase de a treia și a patra aveau anumite ore de 20 de minute. Existau trei schimburi, primii copii de vârstă mai mare începeau la 7.45, iar ultimii, în primul orar, terminau orele la 19.45 sau 20.00. Erau copii care plecau de la școală la ora 20 seara”, mai spune bărbatul care din acel moment a înțeles că trebuie să se implice mai mult. Ulterior, orarul s-a modificat și ultima oră din orar se încheie la 18.50.

Un alt părinte cu doi copii în ciclul primar crede că este afectată calitatea învățării. „Spre norocul meu, copilul mai mare de clasa a patra e mai autodidact și mai mult decât atât, avem și o doamnă implicată care încearcă să facă tot ce se poate în cele 40 de minute. Dar sunt 36 de copii”, spune tatăl care a vrut să rămână anonim. „Mai este și această problemă, deși clasele a treia și a patra au 30 și ceva de copii, tot la ele se taie din program”, punctează bărbatul.

Orarul dă peste cap programul familiei. „Clasele a treia și a patra sunt aruncate în mijlocul unei zile, nu au timp dimineața să facă nimic, nu au timp după-amiaza să mănânce masa de prânz, să-și facă temele și să facă și un sport sau ceva activitate, o limbă străină. Ei trebuie să se chinuie să-și facă dimineața o parte din teme, după-amiaza o parte și fiecare când poate să se ducă la gimnastică, canto și așa mai departe”, ridică o altă problemă acesta.

„Școală nouă în Otopeni”

Pentru că nu vrea să caute o altă școală pentru copil, Adrian Gheață a decis să se alăture inițiativei „Școala nouă în Otopeni”, demarată acum doi ani de mai mulți părinți. Din noiembrie anul trecut nu a ratat nicio ședință de consiliu local, chiar dacă trebuie să se învoiască de la serviciu pentru asta.

În timp ce părinții încercau să ia la rând instituțiile pentru a găsi soluții, primarul din Otopeni, Constantin Silviu Gheorghe, era arestat pentru abuz în serviciu. Atribuțiile sale au fost preluate de viceprimarul Constantin Clim. 

„La o ședință de consiliu local în care a fost invitată și doamna directoare am aflat că aceste ore de 20 de minute sunt alese dintre materiile «mai neimportante». Așa se gândește în momentul de față, că există materii neimportante, desenul și muzica sunt mai neimportante. Poate că ar putea renunța cu totul la ore și profesorii ăia doar să treacă pe la cancelarie, că în 20 de minute nu ai ce preda fizic”, este revoltat tatăl.

Cum explică liceul orarul: 20 de minute în clasă, 20 de minute pe platformă

Conducerea liceului din Otopeni spune că nu au avut de ales atunci când au decis scurtarea unor ore. „La clasele a treia și a patra doar ultima oră are efectiv 20 de minute, nu toate orele. Iar învățătoarea gestionează timpul astfel încât să parcurgă obiectivele orei respective. Iar celelalte 20 de minute se continuă cu niște teme pe platforma asincron, învățătoarele le trimit acolo materiale. De obicei este o oră aleasă un pic mai lejeră, nu e română, matematică. E adevărat că poate fi educație muzicală, educație fizică, dar nu avem ce face”, a spus pentru Școala 9 directoarea Viorica Hera.

„Nu că n-am dori noi să avem oră obișnuită, dar nu se poate. Asta pentru că avem foarte multe clase primare, 50 de clase primare, de la pregătitoare până la clasa a patra”, mai spune directoarea. Potrivit acesteia, problemele cu spațiul au început să apară imediat după adoptarea legii educației din 2011, când clasa pregătitoare a devenit parte din ciclul primar și implicit obligatorie.

„Explozia a apărut odată cu clasa pregătitoare. Când școala începea cu clasa întâi nu am avut probleme. S-a mai compartimentat, s-au mai făcut clase, dar apoi spațiul a devenit neîncăpător în momentul în care legislația nu ne-a mai permis să avem 30 de elevi la clasă. Ori noi înainte de a implementa actele normative, ajungeam la peste 30 și din păcate mai avem și acum astfel de clase pentru că oamenii se tot mută în Otopeni”, explică directoarea.

Ce promisiuni a dat primăria

Speră ca din toamnă primăria să își țină cuvântul dat și să pună la dispoziție alte spații. Potrivit răspunsului către Avocatul Poporului, sesizat de părinți, Primăria Otopeni are în plan:

• reamenajarea unui spațiu în apropierea aeroportului unde să se mute din anul școlar 2023-2024 cele 12 clase de liceu și să învețe în două schimburi;
• pe un teren din zona bazinului olimpic să monteze containere pentru 15 săli de clasă unde să se mute elevii din clasa pregătitoare;
• în ianuarie 2023 a fost turnată fundația unei noi clădiri în curtea liceului care are termen de execuție doi ani;
• în 4-5 ani vor să construiască o școală nouă în zona Odăi;

„Domnul viceprimar arată că situația elevilor prezintă o importanță majoră pentru administrația locală, dar trebuie să aibă în vedere ca alocarea resurselor/fondurilor să se facă pentru toți locuitorii orașului”, scrie Avocatul poporului în răspunsul pentru părinții din Otopeni.

Primăria Otopeni nu a răspuns solicitărilor repetate venite din partea publicației Școala 9 de a explica demersurile pe care le are în vedere pentru rezolvarea situației.

Prefectura Ilfov a menționat pentru Școala 9 că s-a implicat în găsirea de soluții pentru liceul din Otopeni. „Din dialogul strâns avut cu autoritățile locale ale orașului Otopeni a rezultat faptul că au fost identificate soluții prin care se încearcă în termen cât mai scurt rezolvarea situației existente, iar pe termen lung se află în derulare un proiect pentru construirea unui corp nou de liceu. de asemenea, au fost demarate lucrările pentru construirea unui campus modern cu o capacitate de 1.500 de elevi, școlari și preșcolari, în următorii 3-4 ani”, a fost răspunsul instituției prefectului din Ilfov. Oficialii au menționat și că probleme cu spațiile educaționale există „la nivelul întregului județ Ilfov”, nu doar în Otopeni. 

„Nu are cum să te mulțumească un răspuns de la un Avocat al poporului, când tu îi zici că elevii nu primesc ce trebuie legal, nu li se respectă dreptul la educație, și el vine și îți face o listă cu ceea ce știi deja, unele lucruri mai puțin adevărate, dar a dat copy-paste la ce li s-a răspuns”, spune revoltat unul dintre părinții din inițiativa „Școală nouă în Otopeni”. 

Foto: Inițiativa Școală nouă în Otopeni

Promisiunile primăriei, fără deadline

În același răspuns pentru Avocatul Poporului, Primăria nu a dat un termen precis pentru construcția modulară și conducerea școlii este îngrijorată fiindcă din toamnă va avea 13 clase de pregătitoare. „Dacă nu se fac corpurile modulare promise, chiar dacă îmi pleacă mie șase clase de liceu și practic eliberez șase săli, voi avea și mai multe formațiuni de studiu”, spune directoarea. Potrivit acesteia, amenajarea unui spațiu nu este suficient, pentru că acesta trebuie să primească toate avizele de la Agenția Națională de Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar ca să poată funcționa ca școală.

„Sunt o serie de proceduri care trebuie urmate și până când nu trecem prin ele, nu putem să ne mutăm acolo. Depinde foarte mult de cât de repede se mișcă primăria. Dânșii ne promit că da și îmi doresc din suflet să se întâmple asta, orice sală la noi contează. Orice spațiu e un câștig”, a mai spus directoarea. 

Oricum, pentru Viorica Hera, faptul că în ciuda problemelor cunoscute cu spațiul, elevii continuă să fie înscriși, este un semn al calității școlii pe care o conduce: „Dacă nu ar fi o echipă foarte bună de cadre didactice, probabil s-ar duce spre București, dar rămân la noi pentru resursa umană și totuși pentru condiții bune. Noi cu toate aceste probleme suntem una dintre școlile care obținem la nivel național rezultate foarte bune, noi suntem mereu peste media națională și la Evaluarea națională, și la Bacalaureat.”

„Patru luni în care ar trebui să fie gata niște construcții”

Părinții sunt tot mai pesimiști pentru că de aproape doi ani de când au început să se implice activ, văd prea puține progrese.

„Mai avem patru luni în care ar trebui să fie gata niște construcții. Dacă pentru clădirea aceea unde am înțeles că nu sunt multe lucruri de modificat, există o șansă, pentru clădirea modulară, eu nu văd posibilă această execuție într-un termen atât de scurt. Ea ar trebui să fie gata măcar cu o lună de începerea școlii, ca pe 11 septembrie să aibă toate avizele necesare pentru a funcționa”, spune Adrian Gheață.

Și în ceea ce privește noua școală care a început să fie construită în curtea școlii, părinții văd o serie de probleme. „A fost de la început gândit și avizat cu încălcarea legii pentru că au luat un teren de sport de la școală. Sunt clădiri lângă clădiri lângă clădiri, nu există spațiu verde. Suprafața acoperită de clădiri la școală cred că depășește 45%, lucru care e interzis de lege, nu poți construi pe aceste suprafețe și le-au dat autorizație de construcție”, spune Adrian Gheață.

Spun însă că nu vor înceta să pună presiune pe autorități pentru a decongestiona școala copiilor pe care vor să-i țină în acea instituție cel puțin opt ani de acum încolo.