Timișoreanul Zeno Daniel Șuștac, avocat de profesie și tată implicat în domeniul educației prin grupul de inițiativă pe care l-a fondat, a scris o distopie despre sistemul educațional „nu doar de la noi”, după cum ține să menționeze. Băiatul său de 11 ani care a inspirat și personajul principal, pe Logo, a fost primul său cititor și critic. În universul închipuit în „Alandalia”, programa școlară are materii ciudate, matematica este „întorsomatică”, istoria e „tristorie”, informatica e „înfiormatică”, iar cancelaria este păstorită de profesori precum domnișoara Strâmbă-Nas, domnul Sever Nepriceputeanu, doamna D. Ispravă, domnul Mâhnici Boceală. Am vorbit cu autorul cărții despre mesajele inserate în ficțiunea care poate fi citită deopotrivă de copii, părinți și profesori, dar și de miniștrii educației postdecembriste.
Aproximativ 650 de elevi din țară mai învață azi rusa ca limbă străină în școli și licee. În București, se predă în numai două licee, deși înainte de Revoluție se studia în aproape toate școlile. Profesoara Virginia Duțu de la Liceul Teoretic „Decebal” crede că rusa ar trebui privită mai degrabă ca limba lui Dostoievski decât ca cea a comunismului și-a Războiului Rece. Școala 9 a participat la una dintre orele profesoarei ca să afle de ce învață elevii ei, născuți la 15 ani după Revoluție, limba rusă.
REZOLVAT PODCAST 2. Când vorbim de abandon școlar, adesea ne uităm cu un deget acuzator către școală. Deși unitățile de învățământ pot face multe lucruri să-i sprijine pe elevi, e nevoie ca toate instituțiile să lucreze împreună pentru a ajuta familiile vulnerabile. Asta înseamnă asistență socială, asistență medicală și consiliere școlară, așa cum UNICEF a pilotat deja în mai multe zone din țară cu rezultate. În al doilea episod din podcastul REZOLVAT, Luminița Costache, specialistă în educație la UNICEF România vorbește despre modurile de intervenție care aduc rezultate în creșterea incluziunii școlare.