Ce promit candidații la președinție pentru educație?

Am trecut prin toate programele pe care le propun pentru România, dacă vor fi aleși, candidații la președinție. Măsurile propuse sunt fie generale, de tipul reformării programelor școlare, investiții în infrastructura școlară sau mărirea salariilor, fără să explice concret cum, dar sunt și măsuri foarte concrete, cum ar fi introducerea uniformelor școlare, eliminarea examenelor naționale sau participarea obligatorie a profesorilor la „seminarii de dezvoltare personală”.

Măsuri comune:

• abandon școlar - Elena Lasconi, Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, Mircea Geoană, Cristian Diaconescu;
• șanse egale la educație - Marcel Ciolacu, George Simion, Ana Birchall, Elena Lasconi, Nicolae Ciucă;
• salarii mai bune pentru profesori: Nicolae Ciucă, George Simion, Ana Birchall, Mircea Geoană, Elena Lasconi;
• salariile profesorilor pe criterii de performantă - Kelemen Hunor, Marcel Ciolacu, Sebastian-Constantin Popescu;
• schimbarea examenului de bacalaureat - Kelemen Hunor, Ana Birchall, Sebastian-Constantin Popescu, Nicolae Ciucă, Mircea Geoană;
• robotică, automatizări, STEM în școală, inteligență artificială - Elena Lasconi, Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu;
• masă caldă în școli: Elena Lasconi, Nicolae Ciucă, Sebastian-Constantin Popescu, Marcel Ciolacu;
• investiții în învățământul dual - Marcel Ciolacu, George Simion, Sebastian-Constantin Popescu, Nicolae Ciucă;
• reformare sau modificări la programa școlară/curriculumul -  Kelemen Hunor, Marcel Ciolacu, Elena Lasconi, Nicolae Ciucă, Sebastian-Constantin Popescu;
• uniforme școlare obligatorii - George Simion și Sebastian-Constantin Popescu;
• reducerea programului elevilor la un anumit număr de ore pe săptămână - Kelemen Hunor și Sebastian-Constantin Popescu;
• burse pentru elevi: George Simion, Sebastian-Constantin Popescu, Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă;
• reducerea consumului de droguri: Elena Lasconi, Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă;
• susținerea cercetării - Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu, Sebastian-Constantin Popescu;
• 6% din PIB pentru educație - Ana Birchall și Sebastian-Constantin Popescu.

Educația din România înseamnă în 2024 cea mai mare rată de abandon școlar din Europa, peste 40% dintre elevii de 15 ani în zona de analfabetism funcțional, unele dintre cele mai mici salarii din UE pentru profesori. Cum promit că vor răspunde la aceste probleme candidații la președinție?

În ordinea în care le va apărea numele pe buletinul de vot, iată ce au gândit cei 14 candidați la președinție pentru educația din România: 

Elena Lasconi - desființarea inspectoratelor și „cel mai amplu program de reducere a abandonului școlar”

Elena Lasconi, candidata la prezindențiale din partea partidului Uniunea Salvați România (USR), vine cu o listă de propuneri care să aducă o „școală bună lângă casă”. „Le dăm părinților și copiilor dreptul de a-și alege școala”, scrie candidata USR.

Lista de propuneri continuă: 

• desființarea inspectoratelor care „nu sunt doar inutile, sunt chiar nocive”. Felul cum se fac inspecțiile azi, „o piesă de teatru”, au efecte în rezultatele de la testele PISA, consideră echipa USR. Măsura desființării inspectoratelor este deja inclusă în noua lege a educației, dar aplicarea sa a fost amânată pentru anul școlar următor. Legea spune că inspectoratele devin direcții județene și o parte din atribuții, cum ar fi inspecțiile generale și tematice, vor fi preluate de Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar - ARACIP. Propunerea USR spune că le desființează de tot și o parte din atribuțiile inspectoratelor merg la consiliile de administrație a școlilor, o parte la Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar - ARACIP.
• finanțarea per capita - „Banii alocați total de stat pentru educație (aprox. 3.000 de euro/an/elev) vor urma cu adevărat copilul la orice școală, publică sau privată” și finanțarea diferită pentru elevii cu cerințe educaționale speciale;
• curriculum adaptat și flexibil, ca elevii să-și poată alege parte din materii, cu prioritate spre tehnologiile viitorului, inteligență artificială;
• extinderea programului „Școală după școală” și masă caldă și sănătoasă în școli;
• atragerea profesorilor tineri în sistem prin „salarii competitive” și un fond de stimulare a performanței profesorilor la nivelul fiecărei școli;
• extinderea Programului Național de Creșe din PNRR și simplificarea procedurilor pentru a înființa creșe private;
• îmbunătățirea sistemului educațional pentru copiii cu cerințe educaționale speciale.

Programul vorbește despre „șanse egale” pentru toți copiii și partidul susține că își propune „să facă istorie”, continuând prin „lege națională cel mai amplu program național de reducere a abandonului școlar din istoria României”. USR își dorește „o educație relevantă și captivantă”, care să evite „plictiseala, demotivarea și abandonul școlar.”

Subliniază ideea de descentralizare: „Viziunea noastră pleacă de la o întrebare simplă: a cui este școala? Vechea clasă politică crede că școala este a ministerului, adică a lor, în fond. Noi spunem invers: școala este a comunității, a părinților, a elevilor, a profesorilor, a autorităților locale. Ei trebuie să o administreze.” 

George Simion: burse ca pe vremea lui Eminescu și „fără propaganda LGBT” în școli

Candidatul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) a prezentat Planul Simion pentru Educație chiar înainte de începerea școlii, pe 4 septembrie, în satul Luciu, Gura Ialomiței. O localitate cu vreo 1.500 de locuitori și cu un nume istoric. O profesoară de română din localitate spunea că numele ar veni de la un general roman - Lucius Cevolas. 

În zilele noastre, George Simion a făcut referire întâi la situația la zi. „Astăzi ne confruntăm cu o Românie Eșuată, în care 47% dintre tineri nu înțeleg un text simplu”, a spus Simion. 

A promis „egalitate de șanse pentru toți copiii” și a dat ca exemplu de „așa nu” faptul că „bursele de merit să fie acordate elevilor cu medii de 3 și 4, în timp ce adevărații performeri sunt ignorați”. Situația a existat doar în anul școlar 2023-2024, când 2% dintre elevii cu note sub 5 au luat bursă. Metodologia a fost ulterior schimbată.

Ce mai promite:

• „repornirea și finanțarea școlilor profesionale, astfel încât copiii să poată învăța o meserie”. În prezent, prin PNRR, a fost demarat deja un proces de dezvoltare a mai multor campusuri de învățământ dual în toată țara. 
• „reintroducerea disciplinei și a respectului pentru profesori”, prin „reintroducerea uniformelor obligatorii” și „bursele și finanțarea locurilor la universități trebuie acordate pe merit, nu pe criterii arbitrare.” 
• „Trebuie să ne inspirăm din trecut, când elevi precum Mihai Eminescu erau susținuți financiar de statul român pentru a studia în străinătate”, mai spune Simion. A existat un proiect de acest tip demarat de premierul PSD Adrian Năstase, la începutul anilor 2000, numit Bursa Specială Guvernul României în care s-au plătit câteva milioane de dolari pentru ca tinerii să se școlească în afară, cu condiția să se întoarcă să muncească în administrația publică de la noi. Nu a reușit niciunul să se angajeze, statul nu a scos posturi pentru ei, așa că au obținut în instanță eliberarea de contract pentru a se putea angaja în altă parte.
• salarii mai mari pentru profesori și pentru cei din rural - „locuințe și alte facilități”;
• „fără reforme inutile și propaganda LGBT”: „Dacă alte țări precum Ungaria și Bulgaria au reușit să oprească aceste influențe, atunci putem și noi” - AUR nu explică ce înseamnă, mai exact, asta.

Marcel Ciolacu - reducerea abandonului școlar și „măcar o parte” din salariile profesorilor pe bază de performanță

Candidatul Partidului Social Democrat (PSD) Marcel Ciolacu se prezintă în programul de țară ca fiind „un om obișnuit, venit la București dintr-un oraș de provincie. Am crescut într-o familie normală, cu părinți muncitori. Am doi frați și un băiat de care sunt tare mândru. Sper să fiu bunic în curând.”

Cum va arăta educația românească pentru nepoții lui Marcel Ciolacu dacă va deveni președinte? De la început vorbește despre „Programul de 1 miliard de euro privind învățământul dual profesional și tehnic”, demarat prin PNRR și despre „șanse egale la educație”. 

Promite reducerea abandonului școlar și a șomajului în rândul tinerilor prin programe finanțate din fonduri europene, PNRR. Enumeră pregătirea profesorilor, infrastructură, rechizite, burse, programe before și after-school, printre altele.

Ce mai promite:

• „Prin Programele de învățare remedială, îmi propun reducerea ratei părăsirii timpurii a școlii, creșterea numărului absolvenților din învățământul gimnazial și liceal și îmbunătățirea competențelor-cheie ale elevilor.” De asemenea, promite „intervenții integrate” în școlile cu abandon școlar și dezavantajate, dezvoltarea și extinderea Programului A Doua Șansă, pentru a se întoarce la școală cei care au abandonat.
• adaptarea programei școlare la nevoile pieței munci, pentru „promovarea disciplinelor STEM – Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică, a creativității și a gândirii critice în sistemul de educație.”
• „stimularea centrelor de excelență în educație, pentru copiii cu potențial academic ridicat și pentru olimpici.”
• plata profesorilor în funcție de performanță. Este o idee care a fost aruncată în spațiul public inițial în martie anul acesta, într-o perioadă în care profesorilor li s-au amânat măririle salariale promise după greva generală din 2023. În programul pentru prezidențiale explică faptul că „este necesar ca măcar o parte a salariului să fie raportată la evaluarea calitativă a fiecărui cadru didactic”.
• debirocratizare. Măsura a fost încercată și de Guvernul tehnocrat al lui Dacian Cioloș și de Guvernul Ludovic Orban, în 2019, fără mare succes în domeniul educațional. 
• reducerea consumului de droguri prin „reforma Agenției Naționale Antidrog”, „mutarea accentului politicilor antidrog de la pedepse și sancțiuni asupra consumatorilor către prevenție și asistență” și „realizarea unei rețele de Centre de Asistență Integrată a Adicțiilor pentru minori”.
• promite și educație financiară, educație pentru sănătate și mediu, consiliere psihologică și în carieră;
• România să devină „hub regional de Cercetare și Inovare până în 2030” și înșiruie domeniile strategice: „inteligența artificială, securitatea cibernetică, tehnologiile cuantice, fizica laserilor, plasmei și radiației, adaptarea la schimbările climatice, tranziția verde și digitală sau genomică.”

Nicolae Ciucă - salarii pentru profesori cât salariile de doctori și rezultate mai bune la PISA

„Niciun copil nu trebuie să rămână în afara școlii!” este icebreaker-ul din planul lui Nicolae Ciucă, fost general român și președintele Partidului Național Liberal (PNL), pentru care candidează la prezidențiale. „Problema abandonului școlar trebuie discutată lucid și responsabil”, scrie în programul său de 240 de pagini. Un capitol de 13 pagini este dedicat educației.

Nicolae Ciucă crede că școala trebuie „să producă nu doar competențe și abilități, ci și caractere”, acest lucru fiind posibil, potrivit candidatului, printr-o relație directă între școală, familie și comunitate.

Ce propuneri are candidatul PNL:

• salarii mai bune pentru profesori, astfel încât lefurile profesorilor să ajungă la „nivelul salarial din sănătate” până în 2028;
• dezvoltarea învățământului dual. Amintește de cele 29 de campusuri pentru dual ce ar trebui construite prin PNRR până în 2029;
• program pentru integrarea tehnologiilor de vârf în școli: inteligență artificială, data science, robotică, automatizări;
• extinderea programului „Masă sănătoasă” în școli și operaționalizarea rețelei de școli verzi, cu prioritate în rural;
• În ceea ce privește învățământul superior, candidatul la prezidențiale spune că e nevoie să susținem performanța în detrimentul numărului de studenți înscriși;
• împiedicarea influenței politicului în structurile de conducere din universități, încurajarea programelor de cercetare prin dublarea bugetului alocat cercetării; 
• acordarea de 15% din Bugetul General Consolidat către educație. Măsura a fost deja inclusă în noua lege a educației, dar nu s-a aplicat anul acesta;
• digitalizarea sistemului educațional și burse pentru primii 30% din elevii fiecărei clase. Măsura este deja implementată.
• formare pentru profesori, standardizarea examenelor din 2028, actualizarea curriculumului. 

Toate măsurile vor îmbunătăți rezultatele la testările PISA, susține Nicolae Ciucă. 

Hunor Kelemen - manuale de română mai bune pentru elevii maghiari și mai puține ore de școală

Candidatul Uniunii Democrate Maghiară din România a publicat pe site-ul său un plan pe puncte pe care l-a intitulat Programul rațiunii. Ce propune pentru sectorul educațional Kelemen Hunor:

• reducerea contribuției la asigurările de sănătate ar trebui să crească proporțional cu numărul de copii. „De exemplu, o mamă care crește trei copii să plătească doar 5% în loc de 10% contribuție la asigurările de sănătate”. 
• „programul de construcție de creșe trebuie continuat, iar munca la distanță, angajarea part-time și programul flexibil de muncă trebuie susținute”, subvenții nerambursabile părinților care doresc să înceapă o afacere și fără impozitare pentru munca part-time a părinților care revin cu program redus înapoi la muncă. 
• orarul elevilor să nu aibă mai mult de 30 de ore pe săptămână. „Școală, nu uzină”, adaugă Hunor. 
• bacalaureat diferențiat, pe două niveluri. Nu dezvoltă ce înseamnă acest bacalaureat diferențiat, iar discuțiile în spațiul public nu sunt noi legate de realizarea unui tip de bacalaureat pentru elevii de la profilul teoretic și unul pentru cei de la tehnologic. Prima care a susținut din scaunul de ministru al Educației măsura a fost Ecaterina Andronescu, PSD.
• altă programă pentru elevii maghiari și manuale „mai bune” de limba română pentru elevii maghiari care sunt „atât în interesul comunității maghiare, cât și a întregii țări ca toți copiii să învețe bine limba română.”
• salariu bazat pe performanță. 

Mircea Geoană - educație digitală la preșcolari, tele-învățare și tele-colaborare

Mircea Geoană, candidat independent, fost Secretar general adjunct al NATO, pune accent, încă din primele propoziții, pe educație și sănătate. El spune că aceste două domenii sunt „urgențe naționale” și că e nevoie de o „investiție în oameni”.

Angajamentul lui Geoană pentru România este revenirea tinerilor în țară, unde să poată să aibă „o viață împlinită”.

„De la creșă până la pensie, educația îi poate ajuta pe fiecare dintre români să aibă o viață mai bună. Dar, România nu oferă astăzi această șansă majorității cetățenilor săi”, susține candidatul independent.

Pune accent apoi pe două teme majore din educație: abandonul școlar și literația.

Potrivit candidatului, Urgența Națională Educație va aduce, printre altele: 

• tele-învățare și tele-colaborare pentru reducerea decalajelor dintre mediul urban și mediul rural;
• o programă educațională adaptată la nevoi;
• investiții în infrastructură în mediul rural, dar și reducerea decalajelor rural-urban, 
• „remunerarea corectă” a profesorilor;
• adaptarea Bacalaureatului;
• dezvoltarea de programe de suport pentru întoarcerea acasă a românilor din diaspora. 

Ana Birchall promite 6% din PIB pentru educație

Candidata independentă Ana Birchall spune că pentru ea „educația a fost și este o problemă de siguranță națională, o mândrie și o valoare națională.” Face și o scurtă analiză a situației actuale: „În România Educată a zilelor noastre, sufocată de incompetență, impostură și nepotism, ca să aibă acces la educație de calitate pentru copiii lor, familiile apelează la meditații, plătind mii de lei din buzunar pentru ceva ce ar trebui să primească în schimbul taxelor pe care le dau la stat.”

Amintește de Pactul Național pentru Educație din 2008, cel pe baza căruia a fost construită fosta Lege a Educației, adoptată prin asumare în timpul mandatului lui Daniel Funeriu. Vorbește, de asemenea despre „școli renovate și dotate” și egalitate de șanse - „Trebuie să avem grijă de toți copiii, de la sat și de la oraș, și să-i ridicăm la potențialul lor maxim” -, și  despre oprirea abandonului școlar.

A postat și o serie de cartoane pe pagina sa de Facebook, cu propuneri:

• școli și universități „fără droguri, fără violență, fără bullying, fără abuzuri și hărțuiri” și „facilitarea accesului tinerilor la servicii de sănătate mintală”
• investiții în infrastructura școlilor și construirea de cămine studențești în parteneriat public-privat;
• 6% din PIB pentru educație „așa cum prevede Legea Educației Naționale”. Se referă la legea anterioară, fiindcă cea adoptată în această vară, pe baza proiectului „România Educată” prevede o alocare de 15% din Bugetul General Consolidat. 
• salarii „care reflectă statutul în societate al tuturor angajaților din învățământ”;
• programele școlare să nu mai fie „învechite și rigide”;
• reforma examenului de bacalaureat;
• formarea cadrelor didactice. 

Alexandra Beatrice Bertalan-Păcuraru: Educație „sportivă, militară și patriotică”

Alexandra Beatrice Bertalan-Păcuraru, candidata susținută la prezidențiale de Partidul Alternativa pentru Demnitate Națională (ADN), își propune ca educația și formarea profesională să fie finanțate și realizate la standarde internaționale.

ADN spune că educația constituie „prioritate de interes național” și își propune ca școala românească să redevină o școală performantă, „scoasă de sub orice influență politică cu excluderea oricăror numiri politice în școli”.

Mesajul continuă: „Este obligatorie reintroducerea disciplinei în școli și creșterea nivelului de educație și responsabilitate socială al elevilor și părinților. Este necesar ca educația să conțină și componenta sportivă, militară și patriotică, (Elvețienii merg acasă cu arma și cartușe). Elevii și studenții ar trebui să fie educați în spiritul cunoașterii și aplicării principiilor și standardelor internaționale aferente responsabilităților sociale, societale și corporative. Numai astfel ei vor putea deveni cetățeni capabili să acorde prioritate absolută intereselor publice/ naționale ale României.”

Dacă Păcuraru va ajunge președintă, promite că vor fi mai multe cursuri de istorie, literatură și artă națională. ADN vrea și „politici care să susțină și să dezvolte cultura națională”. 

Sebastian-Constantin Popescu - eliminarea examenelor naționale, jandarmi pentru siguranța în școli și mult sport

Candidatul Partidului Noua Românie (PNR), Sebastian-Constantin Popescu, are un program cu multe propuneri. „Un popor educat este mai greu de controlat. Noua Românie doreşte să reprezinte în Parlament, un popor educat care nu mai acceptă să fie manevrat după bunul plac al politicienilor”, își începe textul programului.

Prima promisiune este că partidul său va aloca 6% din PIB pentru educație și va reforma „în profunzime” programa școlară. Promite un sistem care „să includă sportul ca ramură importantă a educării populației, dublat de materiile vocaționale și de cele pentru dezvoltare personală.”

Sebastian-Constantin Popescu a candidat și la alegerile trecute, este medic veterinar ca formare, dar a profesat doar cinci ani, ca apoi să intre în domeniul jurnalismului. Astăzi conduce două platforme de știri: exclusivnews.ro și recentnews.ro.

Ce altceva mai promite candidatul PNR:

• desființarea clasei zero și revenirea „la sistemul cu doi ani de grădiniță”. „Copiii vor începe școala cu clasa I, cel mai devreme la vârsta de șase ani împliniți”, scrie în programul său. Măsura introducerii clasei pregătitoare în 2012 a fost implementată ca să existe o perioadă de acomodare cu școala pentru copii și pentru a include în școală cât mai mulți copii care nu au frecventat grădinița. 
• eliminarea examenelor de Evaluare Națională și de Bacalaureat: „Accederea la liceu se va face în baza mediilor generale acumulate în cei patru ani de şcoală. Admiterea la facultate se va face în baza mediei celor patru ani de liceu.” 
• modificarea programei școlare începând cu clasa I, „prin reducerea volumului de informații predate elevilor” și reducerea orarului elevilor la câte 5 ore pe zi, la gimnaziu, și 6 ore pe zi la liceu. Fără teme pentru acasă la I-IV;
• evaluarea elevilor este atinsă de program prin „mutarea centrului de greutate pe testele, lucrările, tezele şi verificările săptămânale, lunare, semestriale.” Propune ca elevilor de gimnaziu să le fie testate aptitudinile „profesionale/vocaționale” și ei să fie „implicați în activități extracurriculare fără de care să nu fie posibilă promovarea anului, pentru a contribui la formarea personalității fiecărui elev.”
• obligativitatea profesorilor „de a absolvi seminarii de dezvoltare personală și de psihologie”. 
• reintroducerea uniformelor și legitimațiilor în școli de la clasa I până la clasa a XII-a;
• eliminarea manualelor alternative, adică să existe un singur manual pentru fiecare materie, ales la fiecare cinci ani. Încercarea de a reintroduce manualul unic este o măsură mai veche, încercată de ministrul PSD Liviu Marian Pop și eșuată în 2018. Explică jurnalista Raluca Pantazi în Edupedu foarte bine situația. 
• îmbogățirea programei școlare cu materii de tipul „educaţie financiară, materii vocaţionale, educaţie civică, educaţie sexuală, protecţia mediului, istoria religiilor, educaţie rutieră”;
• salarii pentru cadre didactice „în concordanță cu performanțele realizate cu elevii și studenții”;
• depolitizarea instituțiilor de învățământ, iar „profesorii nu vor avea voie să facă parte din partide politice atâta timp cât dețin o funcție de conducere în cadrul unității de învățământ”;
• dezvoltarea sistemului de învățământ dual;
• „școlile vor fi securizate prin colaborarea cu Jandarmeria, astfel încât să se elimine riscul de pătrundere în unitățile de învățământ a persoanelor străine care să pună în pericol viața elevilor și a profesorilor”;
• un accent important pune pe orele de sport, prin creșterea numărului de ore de la două la trei pe săptămână începând din gimnaziu, înființarea Campionatelor Naționale Școlare și Universitare, dezvoltarea la nivel județean a unor baze sportive.

Ludovic Orban - despre „școala vieții”

Ludovic Orban, candidat la alegerile prezidențiale susținut de alianța liberal-conservatoare, constituită de Forța Dreptei alături de Partidul Mișcarea Populară  (PMP), alege să-și expună propunerile pentru alegători printr-o scrisoare.

„Sunt Ludovic Orban și vreau să vă comunic, personal, că voi candida la funcția de președinte al României”, începe candidatul.

Povestește, apoi, părți din copilărie și susține că a avut parte de „o educație destul de severă”, acesta fiind și singurul moment în care menționează educația în scrisoarea lui pentru alegători.

Orban spune că nu a fost „un tocilar, un elev de nota 10”. Continuă apoi: „am căutat să înțeleg cu mintea mea ce ni se preda la ore”, explicând și că a dat „foarte multe examene, pentru că așa era pe vremea aceea”.

„Școala vieții” i-a oferit lecții candidatului, după cum susține în scrisoarea pentru români, lecții la care a fost „atent”. Menționează că a dat examen să intre la două facultăți și că a luat examenele din prima, iar până la finalul scrisorii nu vine cu propuneri punctuale în ceea ce privește educația.  

Călin Georgescu - „un plan concret” care nu există

Pe site-ul candidatului independent Călin Georgescu nu există publicat un program de țară sau o serie de măsuri care vor urma dacă va fi ales președinte. Este menționat însă că unul dintre motivele pentru care trebuie susținut Călin Georgescu este „viziunea pentru viitor” - „un plan concret pentru dezvoltarea economică, educație de calitate și sănătate accesibilă pentru toți.” Dar acest plan nu este publicat. 

Cristian Diaconescu - „stoicism” și adaptare la piața muncii

Cristian Diaconescu, candidat independent, își propune să fie „președintele modernizării și al prosperității, dar și al stabilității și respectului pentru valorile tradiționale”.

În secțiunea „Respect pentru Educație, Sănătate, Muncă și Valoare”, candidatul independent pune accent pe aceleași două domenii menționate la pachet și de Geoană sau Predoiu: educația și sănătatea. E nevoie de „respect pentru muncă și valoare, și de respect pentru oameni în două chestiuni cheie: educație și sănătate”.

În educație, crede Diaconescu, e nevoie de un „pact realist”, urmat „cu stoicism”. „Nu ne putem permite la nesfârșit experimente asupra copiilor noștri”, susține candidatul. Pentru educație de calitate propune mai mult respect, încredere și stimulare pentru profesori, dar și „o mai mare legătură între universități și piața forței de muncă”.

„Nu mai putem accepta ca România să aibă printre cele mai mari rate de analfabetism și abandon școlar din Uniunea Europeană”, e mesajul cu care e încheiată secțiunea despre educație. 

Cristian-Vasile Terheș - „promovarea valorilor tradiționale”

Europarlamentarul Cristian-Vasile Terheș candidează din partea Partidului Național Conservator Român. Pe pagina PNCR nu există un program detaliat de guvernare, doar este menționat că „programul de guvernare al Partidului Național Conservator din România se concentrează pe promovarea valorilor tradiționale, consolidarea identității naționale și protejarea suveranității țării.”

De asemenea, mai este menționat că partidul „susține familia tradițională, considerând-o piatra de temelie a societății, și pune accent pe rolul educației în formarea unor cetățeni atașați de valorile creștine și de respectul față de patrie.”

Silviu Predoiu - „Cum dorim să arate românul educat în 2035?”

Fost general și ofițer de informații român, cunoscut pentru activitatea sa în Serviciul de Informații Externe (SIE) al României, Silviu Predoiu este susținut de Partidul Liga Acțiunii Naționale (PLAN) la alegerile prezidențiale din 2024.

Predoiu începe pledoaria sa pentru educație în „Plan zece pentru România” spunând că educația și sănătatea sunt domenii „aflate în cea mai mare suferință”. Continuă apoi enumerând câteva dintre subiectele care intră ușor pe agenda publică când vine vorba de educație: lipsa performanței și a resurselor din școli, plagiatele sau imixtiunea politică.

Le propune alegătorilor o viziune pe termen lung, adresând două dileme: „Ce ne dorim de la procesul de educație? Cum dorim să arate românul educat în 2035 pentru a contribui la obiectivul de a deveni o țară cu o societate și o economie moderne, eliberată de complexe, care își promovează și apără interesele și are o voce în context internațional?”.

Din perspectiva candidatului, transformarea sistemului educațional mai are în vedere, pe lângă viziunea pe termen lung, și leadership-ul susținut, stabilirea de standarde ambițioase, angajamentul față de echitate, profesori performanți, conducere mai puternică, consecvența standardelor și utilizarea eficientă a resurselor.

„Sistemul de învățământ superior din România are astăzi o calitate modestă, iar consecințele acestui fapt asupra calității democrației și dezvoltării economice sunt însemnate”, mai scrie în „Plan zece pentru România”. În acest context, Predoiu și Partidul Liga Acțiunii Naționale promovează valorizarea performanței, constituirea unui corp de universități de elită și mobilități ale studenților.

Secțiunea dedicată educației se încheie printr-o susținere a întoarcerii la școală a adulților.