Manifestațiile din universitățile americane, inclusiv pro-israeliene, au început la scurt timp după atacul terorist al Hamas din 7 octombrie și răspunsul Israelului în Gaza, dar au luat amploare în ultimele săptămâni. În mare, studenții au ocupat pașnic zonele din jurul universităților, instalând corturi în aer liber, ori s-au baricadat în clădiri. Au folosit aceleași metode la care studenții au apelat la sfârșitul anilor ‘60 pentru a protesta față de războiul din Vietnam, explică un istoric pentru The Conversation.
Proteste în mai multe campusuri universitare
Epicentrul protestelor este Universitatea Columbia din New York, acolo unde, în urmă cu două săptămâni, studenții au ocupat campusul, ridicând câteva zeci de corturi. Primele arestări au avut loc în 18 aprilie, după ce președinta universității a cerut intervenția poliției. Peste 100 de studenți au fost arestați, suspendați de la cursuri și dați afară din cămine.
Arestările au provocat un val de alte manifestații în alte colțuri ale țării și zeci de universități au preluat exemplul: Yale, Harvard, Cornell, MIT, Berkeley, printre ele. New York Times are o hartă cu toate protestele studențești pro-palestiniene.
Ce vor protestatarii
Studenții prezenți la protestele față de războiul împotriva palestinienilor din Gaza cer școlilor să aibă în primul rând o reacție la ce se întâmplă între cele două state, dar și să rupă colaborările cu universitățile partenere din Israel și să renunțe la orice legătură financiară sau de altă natură cu Israelul. Activiștii sunt de părere că instituțiile și societățile care fac afaceri în Israel sau cu organizații israeliene sunt complice în război, iar la fel sunt și universitățile care investesc în ele. Studenții de la Columbia cer inclusiv ca universitatea să-și vândă acțiunile la Airbnb, care oferă spațiu pentru proprietăți de închiriat în coloniile israeliene din Cisiordania, notează New York Times. Protestatarii sunt conștienți că aceste măsuri nu vor avea neapărat impact asupra războiului, dar cel puțin i-ar identifica mai ușor pe cei care profită de pe urma lui, spun ei.
Unele universități din SUA, deși nu au spus că vor rupe complet legăturile cu Israelul, au negociat și au preluat o parte din solicitările protestatarilor. Universitatea Northwestern de exemplu, s-a angajat să facă publice investițiile ei, iar Universitatea Brown, să organizeze un vot în toamnă, în consiliul universitar, pentru a decide dacă va renunța la investiții. Ambele școli au refuzat să ia măsuri disciplinare împotriva tinerilor, invocând libertatea de exprimare a acestora și dreptul lor la protest.
Conducerea Universității Columbia, pe de altă parte, a spus clar că nu va renunța la acțiunile în astfel de companii, dar este dispusă să ofere mai multă transparență în ceea ce privește investițiile, precum și să investească în sănătate și educație în Gaza. Tot ea a fost cea care a chemat de mai multe ori forțele de ordine împotriva protestarilor pașnici.
Alte universități nu au discutat cu protestatarii, ci au oferit ultimatumuri și au recurs la poliție.
Poliția a intrat în forță să distrugă taberele și a folosit inclusiv gaze și focuri de armă
Protestele sunt încă în desfășurare în campusurile multora dintre aceste universități, cu doar câteva zile înainte de ceremoniile de absolvire. În Politehnica din California, studenții s-au baricadat într-o clădire, la Los Angeles, polițiștii au ținut puștile cu gloanțe de cauciuc îndreptate către studenți. În Boston, serviciile de curățenie au fost chemate ca să spele sângele de pe străzi, după o ciocnire între poliție și protestatari.
În Indiana, un profesor care a stat între forțele înarmate și studenți a fost arestat. În alte universități, profesorii au intrat în grevă în solidaritate cu studenții lor, iar alții au făcut lanțuri umane între copii și forțele de ordine, pentru a-i proteja.
După intervenția poliției la Columbia din 18 aprilie, studenții s-au întors și au făcut o tabără și mai mare. Apoi, unii dintre ei s-au baricadat într-una dintre clădirile din campus. După aproape 24 de ore, marți seară, 30 aprilie, poliția a spart barierele și lanțurile montate pe uși de protestatari și au arestat aproape 300 de persoane. NBC a publicat o filmare făcută de un bodycam cu intervenția forțelor de ordine. Au fost folosite și focuri de armă în interior, potrivit revistei Time, fără însă să fie cineva rănit.
Atât universitatea, cât și poliția au atras atenția că o parte dintre cei care se baricadaseră în clădire nu aveau nicio legătură cu școala. La fel s-a întâmplat și în alte campusuri din SUA, unde au fost găsite și persoane din afara universităților.
Miercuri, la o zi după intervenția poliției, mai mulți profesori de la Columbia au criticat atitudinea conducerii universității și s-au declarat „îngroziți să vedem cum universitatea invită poliția în campusul nostru pentru a doua oară în această lună pentru a-i aresta pe studenții noștri”, relatează The Guardian.
Politică și acuzații de antisemitism
Cei care se împotrivesc mișcărilor pro-palestiniene vorbesc despre „hărțuire antisemită”. Studenții protestatari au fost acuzați că susțin organizațiile teroriste, în timp ce unii studenți evrei din universitățile în care au loc protestele au spus că nu se mai simt în siguranță acolo. Liderii universităților au avertizat de mai multe ori că protestele întrerup activitatea facultăților și vandalizează campusul și au amenințat cu exmatricularea participanților.
De cealaltă parte, în tabăra pro-palestiniană sunt inclusiv tineri și cadre didactice de origine evreiască și musulmană care se opun acțiunilor israeliene din Gaza. Ei afirmă că sunt etichetați pe nedrept așa, fiindcă doar își exprimă sprijinul pentru drepturile omului. Studenții de la Universitatea Columbia au ținut rugăciuni deopotrivă evreiești și musulmane în tabără și au mâncat împreună mâncare palestiniană și masa tradițională evreiască Seder, cu ocazia Pesah.
Reacții politice la mișcările studențești au fost de la cel mai înalt vârf. Președintele SUA, Joe Biden, a condamnat „protestele antisemite”, dar și pe cei care „nu înțeleg ce se întâmplă cu palestinienii”, potrivit New York Times. Iar joi, 2 mai, după confruntările de la Columbia, șeful american a spus că protestatarii au dreptul la liberă exprimare, dar legea trebuie respectată. Biden a fost criticat de protestatari pentru că a furnizat arme și fonduri Israelului.
Organizația evreiască Jewish Voice for Peace a spus, într-o reacție publică venită la scurt timp după represiunile de la Universitatea Columbia, că singurele amenințări la adresa siguranței studenților au venit din partea conducerilor universităților, a statului și a forțelor de ordine. Organizația a condamnat, de asemenea „acuzațiile false de antisemitism aruncate împotriva protestatarilor pașnici”.
Foto principală: Captură foto NBC News.
Dacă aveți o sugestie de articol, temă pe care să o abordăm sau o observație legată de acest material, vă rugăm să ne scrieți pe adresa redactie@scoala9.ro.
