INVESTIGAȚIE. „Erau oameni care dădeau examenul de șapte ani”, povestește unul dintre studenții Facultății de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. De ani de zile, generații întregi de studenți pică sistematic la examenele profesoarei de engleză Daniela Doboș.
10.03.2025
de Mălina AndronacheÎn ultimii 5 ani, la Facultatea de Litere și Comisia de etică a universității, au fost înregistrate în total 60 de sesizări, care au vizat activitatea didactică a profesoarei universitare Daniela Doboș. Au mai fost și alte 111 cereri de recorectare a unor lucrări, ca urmare a susținerii unor diferite examene la materiile predate de aceasta, potrivit Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC). Profesoara predă la mai multe specializări din cadrul facultății.
29 de sesizări au fost depuse la Comisia de etică, în februarie 2020, de studenți din mai multe promoții, care au reclamat felul în care Doboș interacționează cu ei și le predă materia, 31 direct la decanatul facultății.
Numărul studenților restanțieri la materiile lui Doboș trece, de-a lungul anilor, de numărul oficial de 111, spun studenți și absolvenți cu care a vorbit Școala9. În 2017, pe Facebook, a fost creat grupul Restanta Sintaxa Dobos sem I (n.a. - denumirea oficială a cursului este Limba engleză III: Sintaxă, dar mai toată lumea îi spune Sintaxă), al cărui scop era ca studenții cu restanță la Sintaxă să se ajute între ei, fie cu câte o informație, fie cu materiale de studiu.
Pe grup s-au mai strecurat și studenți care aveau restanțe la alte materii predate de Doboș, însă cele mai multe postări erau despre Sintaxă, curs predat în cel de al doilea semestru al anului II. În prezent, grupul numără 482 de membri. Faptul că Daniela Doboș lasă în fiecare semestru un număr mare de studenți cu restanță nu este străin nici pentru conducerea UAIC.
De la an la an, plângerile împotriva profesoarei au fost o constantă. Facultatea a încercat să remedieze nemulțumirile studenților, însă lucrurile, în esență, au rămas neschimbate, în ciuda numărului uriaș de sesizări.
Daniela Doboș a fost contactată în mai multe rânduri, dar a refuzat să ofere un punct de vedere despre reclamații și despre relația cu parte dintre studenții ei.
Dincolo de cei care și-au asumat depunerea unor sesizări, sute de studenți din generații diferite se plâng atât de cursul de Sintaxă a limbii engleze, cât și de examenele pe care le-au repetat la această materie.
Nota autoarei: 11 dintre studenții care au oferit informații și declarații pentru acest articol au dorit să rămână anonimi, astfel că, pentru a le proteja identitatea, vor fi folosite nume fictive, marcate cu „*”..
***
„Nu aveam speranțe prea mari, așa ca mi-am rugat familia să nu vină (n.a. - la ceremonia de absolvire) și să mă vadă picând în acea zi, ceea ce s-a și întâmplat”, spune acum Ecaterina*, o studentă din promoția 2016-2019. În anul universitar 2019-2020 a avut statutul de cursantă, fiind în prelungire de școlaritate, pentru că mai avea de dat un singur examen: restanța la Sintaxă.
Ecaterina* este unul dintre cei 29 de studenți care au sesizat Comisia de etică a UAIC. În cazul ei, durata studiilor de licență s-a transformat din trei ani în patru, deoarece nu a reușit să promoveze examenul de Sintaxă. A încercat de cel puțin trei ori să ia restanța la Doboș, fără succes. La aproape fiecare contestație pe care o depunea, nota rămânea neschimbată. O singură dată a crescut de la 3 la 4.
Nu a înțeles niciodată cum se făcea notarea și nici nu a cunoscut pe cineva care să-și fi văzut lucrarea și să fi înțeles de ce nu a promovat. Ea descrie experiența cu Daniela Doboș ca fiind una „extraordinar de neplăcută”.
A susținut examenul la Sintaxă de atât de multe ori încât a ajuns să cunoască subiectele. Nu numai pentru că materialele de pe care preda erau aceleași an de an, dar și pentru că Doboș dă aceleași subiecte de ani de zile, spune tânăra: „Doamna Doboș are aceleași foi de examene, pe aproximativ 7 numere. O serie pentru examenul parțial și altă serie pentru examenul din sesiune”. A aflat că subiectele sunt aceleași de la alți studenți, dar și de la sora sa, fostă studentă a Facultății de Litere.
„Doamna Doboș m-a făcut să mă simt mică și insignifiantă, și multă vreme am crezut că meritam (n.a. - nota mică) pentru că nu înțelegeam materia ei”, spune Ecaterina*.
Între timp s-a gândit că problema s-ar putea să nu fie la ea, deoarece la limba secundară promovase examenul de sintaxă din prima încercare, ceea ce înseamnă că avea capacitatea de a înțelege noțiuni de sintaxă, adaugă ea. „Colegilor le era frică pentru că nu voiau să îi țină minte, însă cea mai mare frică a mea era să nu am o diplomă, o șansă ce părea, cu fiecare sesiune picată din nou, din ce în ce mai reală”.
Teama de a nu termina facultatea a împins-o să depună sesizare atât la Comisia de etică a UAIC, cât și la Facultatea de Litere. Totuși, înainte de a recurge la plângere, Ecaterina* a încercat altfel.
La începutul anului 2020, a apelat pentru sfaturi la secretariatul facultății, la decan, prorector și la rector. La acesta din urmă nu a ajuns, nereușind să treacă de secretare. Era ultima șansă de a lua examenul, însă secretariatul nu a putut-o ajuta cu nimic, iar decanul i-a spus să aibă răbdare, pentru că sigur va lua în vară. Prorectorul, Lucia Chifor, cu care a discutat prin e-mail, a încurajat-o pe ea și pe colegii aflați în aceeași situație să depună contestație, însă doar două note au fost modificate.
Nota ei a crescut de la 3 la 4, și a unei colege a scăzut, de la 4 la 3. După rezultatele de la contestație, prorectorul i-a sugerat să facă pregătire sau să discute cu colegii și s-a scuzat că nu a putut să o ajute, povestește tânăra.
În februarie 2020, în urma examenului din sesiunea de iarnă, 29 de studenți restanțieri din mai multe promoții au depus tot atâtea plângeri la Comisia de etică din cadrul UAIC, în care au reclamat-o pe profesoara Daniela Doboș.
Studenții au indicat în sesizările lor mai multe abateri de la regulamentele universității, multe dintre cereri având revendicări similare. Aceștia au reclamat Comisiei că profesoara nu le-a oferit un barem la examene și nu le-a explicat notarea, că nu le-a comunicat notele de la examenul parțial, că ar fi recorectat chiar ea lucrările pentru care au depus contestație, deși nu ar fi avut voie, sau că le-a refuzat cererile de a repeta cursul și seminarul - în cazul studenților care nu au promovat nici după reexaminare.
Studenții au mai sesizat și că Doboș nu le-a răspuns la e-mailuri și nu au putut stabili un contact cu ea nici prin alte mijloace, că nu le-a pus la dispoziție un suport de curs și nici nu le-a oferit informații despre obiectivele cursului și modalitatea de evaluare, dar și că ar fi avut un limbaj și un comportament contrare spiritului academic.
Un alt lucru adus la cunoștința Comisiei de etică a fost că nu li s-a oferit posibilitatea să-și evalueze cadrele didactice.
Studenții au solicitat recorectarea examenului picat de către o altă comisie de profesori, în prezența studentului contestatar, sancționarea încălcărilor drepturilor studențești, comunicarea modului în care vor fi soluționate nemulțumirile lor, dar și măsurile care vor fi luate.
Toate aceste lucruri sunt consemnate în Raportul Comisiei de Analiză nr. 1 din 8 iulie 2021, document care conține atât lucrurile invocate în cele 29 de sesizări, cât și solicitările studenților, punctul de vedere al profesoarei Daniela Doboș și propunerile Comisiei de etică pentru soluționarea cazului.
„Oricât aș fi încercat să înțeleg materia doamnei, picam întruna examenele”, mărturisește Simona Robu, fostă studentă la Facultatea de Litere. Și ea a urmat, în 2014, când era în anul II de facultate, cursul obligatoriu de Sintaxă a limbii engleze, ținut de Daniela Doboș.
Nu se aștepta că vor trece doi ani până va reuși să promoveze examenul la cursul de Sintaxă. A dat de patru sau cinci ori examenul, nici ea nu își mai amintește exact, până l-a luat. În schimb, își amintește că aproape știa „subiectele pe de rost și de asta mă și miram că mai picam. Nu îmi explicam ce mai pot greși”, spune ea acum.
A încercat să vorbească cu profesoara despre asta, ca să înțeleagă ce nu făcea bine, dar fără succes. „Nu a vrut sa îmi explice, a refuzat orice discuție cu mine”, declară Simona. Nu știe cum a reușit să treacă și nici nu a primit vreo explicație pentru greșelile pe care le-a făcut în lucrări, oricât de mult a insistat.
Ea trebuia să termine facultatea și să susțină licența în 2015, dar pentru că avea restanță la cursul de Sintaxă și și-a finalizat licența prea târziu, a trebuit să-și susțină lucrarea în anul următor.
Ce a deranjat-o, povestește tânăra, a fost comunicarea ineficientă cu profesoara. Singurele două ocazii în care a încercat să discute cu Doboș nu au ajutat-o să se lămurească. Își amintește că nu a înțeles niște noțiuni de la curs și a întrebat-o pe profesoară despre ele: „Mi-a zis că nu am fost suficient la cursuri și că din cauza asta nu știu și pic examenele. După care, a plecat, nu a mai vrut să discute deloc”. Simona spune că a fost la cursuri și că problema era că predarea se făcea prin dictare, fără a explica.
Eduard* a terminat în 2018 și a dat de trei ori examenul la Doboș. Spune că de fiecare dată a picat la limită și o dată chiar a făcut contestație, însă rezultatul nu a fost cel așteptat: de la 4,9 a ajuns la 2,2. El mai povestește că, în dimineața contestației, s-au adunat pe holurile facultății în jur de 80 de studenți și că profesoara a avut „o atitudine neadecvată”: „A venit doamna Doboș și le-a luat (n.a. - lucrările), nici nu ne-a băgat în seamă și nici n-a vrut să discute cu noi”.
Acesta este revoltat și acum, șase ani mai târziu, că profesoara nu răspundea la e-mailuri și simte că studenții erau inexistenți în ochii ei: „Nu comunică foarte mult cu studenții. La cursuri, dacă ai de pus o întrebare sau vrei să vorbești cu ea, spune că nu poate sau să cauți în altă parte informațiile. Nu este o fire foarte comunicativă”.
Eduard* afirmă că niciodată nu știa ce punctaj are fiecare exercițiu și nici nu se știa ce anume evaluează la examen. Spune că a văzut note de 0 și de 1, care în catalog erau trecute 2 sau 3: „Niciodată nu punea 0 sau 1 în catalog. Normal. Pentru că nu ai voie să pui 0. 1 din oficiu trebuia să-l dai”.
A reușit să promoveze examenul și să susțină licența după ce s-a transferat la cursul de Sintaxă al cărui titular era o altă profesoară.
„Cred că nu este o exagerare să spunem că Daniela este o persoană «dificilă». Nu am participat direct la orele ei, dar în fiecare generație de studenți, din ultimii peste zece ani, au fost mereu oameni care să se plângă și care să mă întrebe cum ar trebui să o abordeze. Fiecare are stilul lui de a preda și evalua studenții, asta este clar, dar când ai atât de multe sesizări, multe chiar scrise, atunci o problemă acolo există – măcar de comunicare, de înțelegere, între profesor și studenți”, a explicat un cadru didactic care predă la Facultatea de Litere de peste 20 de ani.
Regulamentul privind activitatea profesională a studenților din anul universitar 2022-2023 prevede că, pentru a contesta nota, studentul trebuie să solicite reevaluarea lucrării în termen de 48 de ore de la afișarea notelor în catalogul electronic. Profesorul este obligat să reevalueze lucrarea în alte două zile de la primirea solicitării de recorectare. Dacă nota este neschimbată, și studentul consideră că notarea s-a făcut incorect, acesta poate depune o cerere de contestație adresată decanului.
„Am încercat să iau legătura cu doamna profesor pe e-mail, însă nu am primit un răspuns”, spune Andreea*.
Aceasta încă studiază la Facultatea de Litere, iar în octombrie 2023 a trecut în anul III de facultate. Studenta descrie experiența pe care a avut-o cu conf. dr. Doboș ca fiind una „nu tocmai plăcută”.
În e-mailul trimis pe 22 iunie 2023, studenta se prezenta și o ruga pe profesoară să îi permită să își vadă lucrarea pentru a ști ce noțiuni trebuie să mai fixeze.
Pentru că au trecut cele 48 de ore în care Doboș trebuia să îi răspundă, Andreea* a luat legătura cu secretariatul pentru a face contestație. „De la secretariat am fost întoarsă și plimbată în cerc cum că se face altă comisie, după care m-au rugat să îi comunic doamnei dorința de contestare a notei în speranța unui răspuns”, mărturisește fata.
Următorul lucru pe care l-a făcut a fost să trimită un e-mail, care conținea doar un atașament, cu cererea de contestare a lucrării. Doboș i-a răspuns: „Înțeleg că vreți să spuneți că nu sint capabilă să corectez examene la disciplina pe care o predau de destul timp. Numai că ați adresat greșit cererea dv”.
Pentru contestație, decanul trebuie să alcătuiască o comisie în termen de 5 zile de la afișarea notelor în catalogul electronic. Regulamentul stabilește clar că această comisie trebuie alcătuită din două cadre didactice, altele decât cele care au făcut parte din comisia de evaluare și au evaluat prima dată lucrările.
Cu o zi înainte de restanță, Andreea* a fost contactată de secretariatul facultății, care i-a spus că lucrarea a fost recorectată chiar de Doboș, cu toate că inițial i s-a zis că va fi făcută o nouă comisie, așa cum prevede, de altfel, și regulamentul. Rezultatul a rămas neschimbat: nota 2. Singura variantă rămasă era să dea examenul în restanță.
„Înainte de examen am citit notițele de la cursul doamnei profesor, care de multe ori se repetau sau nu aveau niciun sens”, își amintește Andreea*. Simțind că materialele de studiu de la profesoară nu erau suficiente, a apelat la un suport de curs realizat de studenți și la ajutorul profesorului de seminar.
Chiar dacă a reușit să promoveze examenul cu nota 5, Andreea* nu consideră că a fost o notare corectă, având în vedere că nu a existat un barem al subiectelor nici la primul examen, și nici la restanță.
Georgia*, care a terminat studiile în 2020, cu un an mai târziu decât ar fi trebuit, spune că a încercat de șase ori să ia restanța la Sintaxă și a reușit abia după ce le-a fost schimbată profesoara, ca urmare a sesizărilor depuse la Comisia de Etică a UAIC. Tot în același an a depus contestație și spune că Doboș ar fi făcut parte din comisia de rezolvare a acestora, alături de alte două profesoare. În cele din urmă, a reușit să promoveze cu nota 5. A plătit pe fiecare restanță 250 de lei, adică 1.250 de lei, în total, pentru cele șase încercări.
Miruna* a terminat facultatea tot în anul 2020. Nu își amintește cu certitudine de câte ori a dat examenul, probabil „de mai bine de cinci ori”. Tânăra spune că a depus contestație și că a auzit de la colegi că profesoara ar fi fost prezentă la contestație.
Regulamentul privind activitatea profesională a studentului a suferit modificări de-a lungul anilor. Regulamentele din anii 2019-2023, postate pe noul site al Facultății de Litere, prevăd că decanul va alcătui o comisie de soluționare a contestației, din care vor face parte două cadre didactice din departament, și că profesorul titular nu are voie să facă parte din comisie. Pe vechiul site al facultății, accesibil cu Wayback Machine, există regulamente începând cu 2013. De-a lungul timpului au existat modificări în ceea ce privește prezența profesorului de curs la contestație.
La o solicitare în baza legii accesului la informațiile publice, Facultatea de Litere din cadrul UAIC nu a oferit numele profesorilor care au făcut parte din Comisia de contestații a cursului de Sintaxă, pe motiv că nu are o arhivă cu aceste date.
Dana Bădulescu, directoarea departamentului din Facultatea de Litere de care aparține Catedra de Engleză, a declarat că problema sesizărilor împotriva Danielei Doboș nu sunt noi: „S-au mai primit sesizări în 2020, când eram prodecan, iar motivele erau cele enumerate de dumneavoastră. Nu mai știu dacă studenții scriau și despre lucrări contestate pe care le vede tot ea, ceea ce nu era adevărat nici atunci, dar restul motivelor de nemulțumire erau aceleași”. Aceasta mai precizează că i-a solicitat Danielei Doboș să le ofere studenților suport de curs, informații accesibile și să le prezinte fișa disciplinei și, de asemenea, i-a adus la cunoștință plângerile punct cu punct.
Pe grupul de Facebook „Litere UAIC” am găsit notele din anul universitar 2015-2016. Nota finală era alcătuită din media notelor de la examenul parțial și de la cel final, listele afișându-le pe toate trei. Potrivit documentului, din 93 de studenți menționați, 30 nu au susținut examenul. Dintre cei 63 de studenți prezenți, doar 30 au promovat. Asta înseamnă că 52% dintre studenții prezenți au picat examenul.
Într-un răspuns primit de la rectorul UAIC, Liviu-George Maha, în anul universitar 2015-2016, în sesiunea din vară, au picat 46 de studenți din 172. Cu alte cuvinte, 26% dintre aceștia nu au promovat examenul la Sintaxă.
Ruxandra* a terminat în 2020 și se numără și ea printre cei 29 de studenți care s-au plâns Comisiei de etică. La distanță de patru ani de acel moment, spune despre Doboș că este o „profesoară robot” pentru că la cursuri are un tipar: „își face expunerea timp de o oră”, nu pune în practică teoria predată prin intermediul exercițiilor și nu predă dintr-un suport de curs. Despre sistemul de corectare spune că era „injust”. „Nu am înțeles niciodată cum corectează dumneaei, mai ales când comparam răspunsurile cu ale colegilor care au trecut și erau similare, însă eu tot picam”.
„Te face cu nervii. Am stat, plângeam cu ciudă, și nu... Nu mai puteam, efectiv”, spune Bianca*, aflată și ea printre sutele de restanțieri. A făcut cursul de sintaxă în anul 2020 și de atunci nu a mai reușit să promoveze.
Anul acesta universitar a decis să nu mai dea examenul pentru că s-au introdus materii noi, ceea ce înseamnă că trebuia să plătească alți 2.400 de lei, pentru un semestru de grație, fără a include și plata restanței. În cei trei ani în care a încercat să finalizeze facultatea, a dat examenul la Sintaxă de cinci sau de șase ori și și-a redactat lucrarea de licență pe care nu a putut s-o susțină din cauza restanței. Între timp, Bianca* și-a retras dosarul de la Facultatea de Litere la Iași și a renunțat să își continue studiile. Anul trecut a mai încercat să se înscrie la o altă Facultate de Litere din țară, unde a și intrat, dar nu a continuat deoarece nu are un program flexibil la locul de muncă.
„Eu am scris tot. Am fost tipul de student care scria tot ce zicea profesorul. Caietele mele circulau la colegi fiindcă eu mereu luam notițe.[...] Am stat, am învățat, mi-am făcut teme. Eram așa de sigură că iau…”. Cu toate acestea, de fiecare dată când a dat examenul, a luat aceeași notă - 2. Începuse să se învinovățească, gândindu-se că nu a fost suficient de bună.
Pe lângă factorul de stres psiho-emoțional, intervine și cel financiar, spun tinerii în această situație: „Chiar mi-a ajuns! Nu mai vreau să dau niciun ban”, spune Bianca*. Potrivit calculelor ei, tânăra a plătit în cei 3 ani în care a încercat să promoveze examenul aproximativ 1.400 de lei pe taxele de restanță, fără a lua în calcul și costul navetei.
Pentru că în 2021 a terminat anul III, în următorii doi ani a trebuit să se reînmatriculeze și să achite câte un semestru suplimentar pentru a susține examenul. În 2022, a trebuit să refacă și seminarul. Pentru că și în perioada aceea lucra, Bianca* a jonglat între serviciu și facultate. La testul de la seminar a luat nota 8,90, deci cunoștințe de sintaxă are, susține studenta.
Uneori se învoia de la muncă pentru a ajunge la facultate: „Fugi tu de la serviciu, du–te la seminar. Stai acolo. Ești rupt în gură de oboseală și am făcut efortul ăsta tot semestrul. [...] Din nou, 2”.
Cursul de Sintaxă era în semestrul II. În semestrul I a făcut Cursul Practic de gramatică tot cu Doboș. În examen a luat 4, iar la restanța din vară, nota a rămas aceeași. În 2020, anul în care ppublicația locală 7est, din Iași, a scris despre Doboș și în care s-au făcut cele 29 de sesizări, Bianca* era în anul III. În urma sesizărilor făcute de studenți, Cursul Practic a fost preluat de o altă profesoară, care i-a notat aceeași lucrare cu 7.
Și Bianca* susține că nu a reușit să comunice eficient cu Doboș. Era cu o săptămână înainte de începerea semestrului și trebuia ca profesoara să-i aprobe cererea de refacere a cursului. Tânăra i-a trimis un e-mail în care s-a prezentat și a rugat-o să-i aprobe cererea. Răspunsul lui Doboș a fost: „Bine că n-ați așteptat sfârșitul semestrului”.
Alexandra Chighița a absolvit facultatea în anul 2016. Ea nu a făcut cursul cu Doboș, dar fiindcă profa ei a ieșit la pensie, a dat examenul cu ea. -a pus nota 3. Fiind cu o săptămână înainte de licență, a mers să discute cu profesoara: „Noroc că am mers să vorbesc și am rugat-o să-mi arate lucrarea. Atunci mi-a dat 5 sau 6. Își dăduse seama de ceva greșeli și când i-am zis că nu am făcut cursul cu dumneaei, nu a mai fost atât de strictă la notare”.
Suportul de curs este o lucrare didactică, elaborată pentru studenți, ce trebuie să conțină un anumit spectru de conținut tematic și poate să includă și opinii referitoare la subiectele abordate. Asta, spre deosebire de manual, care conține doar informații general recunoscute, având rolul de a expune într-o formă clară conținutul disciplinei, conform lucrării realizată de dr. Nina Garștea, doctor în pedagogie.
20 dintre persoanele intervievate au declarat că profesoara Daniela Doboș nu avea un suport de curs, iar alte două nu își mai aminteau.
Studenții UAIC au dreptul la un suport de curs gratuit în format fizic sau electronic, care să aibă cel puțin cinci pagini, și acces la toate materialele didactice de care dispune facultatea și universitatea, potrivit Codului universitar privind drepturile și obligațiile studentului. E un drept stipulat clar și în Codurile mai vechi și în Statutul studenților înmatriculați la UAIC, din 2018.
Maria* trebuia să termine facultatea în anul 2014, însă n-a mai reușit. A încercat să dea examenul de cinci ori, apoi a renunțat. Se angajase, s-au introdus materii noi, la care trebuia să dea diferențe, deci nu mai avea timp. Nepromovarea unui singur examen a împiedicat-o să termine facultatea.
Mărturisește că materia a fost într-adevăr dificilă, iar explicațiile profesoarei Doboș nu au ajutat-o să o înțeleagă. Nici atunci, profesoara nu oferea suport de curs, spune ea, ci doar niște cărți pe care să le studieze studenții.
În 2020, după ce publicația locală 7est a făcut dezvăluiri despre activitatea didactică a Danielei Doboș, în care a menționat, printre altele, că profesoara nu oferă suport de curs, o altă profesoară, Dana Bădulescu, a publicat pe grupul de Facebook Litere UAIC un suport de curs, care sintetiza, în doar cinci pagini și un sfert, informațiile primite într-un semestru întreg. În secțiunea de comentarii a postării, studenții s-au arătat nemulțumiți de numărul de pagini al documentului, comentând ironic: „E teaser”, „Cu asta sigur treceți examenul! Acum măcar aveți un trailer de la film”, „Doar mie îmi apare o variantă de 6 pagini? Așa trebuie să fie?”.
Comisia de etică a UAIC a stabilit o comisie de analiză pentru a soluționa cele 29 de sesizări ale studenților, depuse în februarie 2020. Comisia de analiză a fost formată din cadrele didactice Daniel Atasie, Roger Coresciuc și doctorandul Flavian-Pavel Chilcoș. Daniel Atasie, care predă la Facultatea de Drept a UAIC, deținea și funcția de președinte al Comisiei de etică.
Înainte de a se pronunța cu privire la sesizările studenților, Comisia de analiză i-a cerut un punct de vedere profesoarei.
Profesoara a transmis un memoriu cu punctul său de vedere Comisiei. În documentul adresat președintelui Comisiei de etică a UAIC, inclus în Raportul Comisiei de Analiză nr. 1 din 8 iulie 2021, Doboș a respins acuzațiile celor 29 de studenți. Profesoara a explicat că nu a încălcat normele niciunui cod intern, că nu a participat la recorectarea contestațiilor - care au fost corectate de alte două colege -, și că a comunicat notele, acestea fiind afișate la avizierul catedrei.
Aceasta a mai arătat că sesizările studenților nu sunt legitime pentru că patru dintre cele 29 sunt identice.
Despre reclamanți a spus că majoritatea dintre ei nu ar fi frecventat suficient cursurile și seminarele, iar unul nu a fost deloc prezent, motiv pentru care consideră că a greșit să accepte intrarea în examen a studenților fără prezențe. În memoriu, profesoara afirmă, în mod repetat, că studenții nu promovează fiindcă nu s-au pregătit suficient și sunt incapabili să construiască o propoziție corectă în limba engleză.
„Trebuie să înțeleagă că nu pot promova examenul de sintaxă dacă nu cunosc gramatica engleză nici la nivelul unui elev de clasa a VI-a”, mai susține profesoara Doboș.
Mai mult decât atât, Doboș i-a acuzat pe studenți că au săvârșit o faptă de natură penală deoarece sesizările lor sunt calomnioase și conțin neadevăruri.
Soluția propusă de profesoară, pentru soluționarea conflictului, a fost ca studenții care în continuare consideră că li s-a făcut o nedreptate să solicite corectarea examenelor de către o comisie de la București sau Cluj. Asta pentru că, a scris ea în memoriu, este singura persoană de la catedra de Engleză care poate preda acest curs, deținând un doctorat în morfo-sintaxa engleză.
Doboș predă de peste 30 de ani la Catedra de limba și literatura engleză a Facultății de Litere din cadrul UAIC, iar înainte a profesat, timp de un an, la Catedra de limbi moderne a Institutului Politehnic din Iași, potrivit CV-ului său. Aceasta a mai predat limba engleză, anterior intrării în mediul universitar, la un liceu industrial din Vaslui și la o școală din Iași.
Comisia de analiză, desemnată de Comisia de etică a UAIC să soluționeze cele 29 de sesizări, a respins „ca nefondate” plângerile studenților pe motiv că cea mai mare parte dintre cele 11 fapte reclamate au fost încadrate greșit din punct de vedere legal de către studenți. Mai exact, aceștia au menționat greșit articolul și litera sau documentul care menționa abaterile invocate de ei.
Un singur fapt reclamat de studenți nu este menționat de Comisia de analiză ca fiind încadrat greșit: participarea profesoarei Daniela Doboș la recorectarea lucrărilor pentru care s-au depus contestații sau asistarea la recorectarea lor. Comisia de etică constată în Hotărârea nr. 5 din 31 august 2021 că „participarea doamnei conf. univ. dr. Daniela Doboș” s-a făcut legal în cazul fiecărui student reclamant, conform promoției lui. În schimb, pentru sesiunea de reevaluare din februarie 2020 nu s-a putut stabili cu certitudine participarea profesoarei în comisia de contestații.
Decizia a venit la un an și opt luni după ce sesizările au fost înregistrare, deși Codul de etică al UAIC, în vigoare la acel moment, prevedea un termen de răspuns de 45 zile.
Totuși, în Raportul de respingere a celor 29 de sesizări, Comisia de analiză etică a recomandat conducerii Facultății de Litere să pună la dispoziția studenților, la începutul fiecărui an, un „Ghid al studentului”, să respecte regulamentele ce privesc constituirea comisiilor de rezolvare a contestațiilor și să instituie un mecanism de verificare dacă cadrele didactice comunică baremele de corectare a examenelor.
A contribuit: Cătălin Hopulele
Acest articol a fost produsul lucrării de licență din cadrul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București, sub coordonarea lectorului univ. dr. Emilia Șercan și îndrumarea prof. asociat Cristina Radu.
Gabriela Horincar s-a întors acasă, în România, după aproape două decenii în vestul Europei. Sunt opt luni de când învățătoarea a revenit, iar adaptarea la sistemul nostru de învățământ nu este tocmai ușoară, mai ales că lucrează într-o comunitate de romi dezavantajată. Doar șase elevi din clasa pe care a preluat-o știu să scrie și să citească, deși sunt într-a treia și a patra. Inspirată de modelele educaționale din țările în care a locuit, crede că poate face o schimbare în comunitatea din Prislop, Sibiu.
Citește mai mult
