În 2004, Gloria Mark, profesoară de informatică la Universitatea din California, a urmărit câțiva cercetători (knowledge workers - engl.) în timpul unei zile obișnuite la birou. Folosind un cronometru, ea a notat de fiecare dată când aceștia schimbau sarcinile pe computer, trecând de la o foaie de calcul la un e-mail, la o pagină web, la o altă pagină web și înapoi la foaia de calcul. A constatat că oamenii au petrecut în medie doar două minute și jumătate pe o anumită sarcină înainte de a o schimba, arată The New York Times.
Când Dr. Mark a repetat experimentul în 2012, timpul mediu petrecut de către lucrătorii de birou pe o sarcină scăzuse la doar 75 de secunde.
Iar de atunci acest interval este în continuă scădere.
„Timpii noștri de atenție atunci când ne aflăm în fața computerelor și a smartphone-uri au devenit scurți. Acum petrecem în medie aproximativ 47 de secunde pe orice ecran”, a scris Dr. Mark în noua sa carte, „Attention Span: O modalitate revoluționară de a restabili echilibrul, fericirea și productivitatea”, punctează publicația americană.
Oricine a încercat să învețe pentru un examen, să scrie un raport sau să citească o carte știe cât de greu este să se concentreze pentru perioade semnificative de timp. De obicei, dispozitivele digitale sunt de vină pentru această perturbare. Chiar și atunci când încercăm cu adevărat să ne concentrăm asupra unei sarcini, adesea constatăm că nu putem, ochii ne alunecă și gândurile ne plutesc în derivă.
Din fericire, există modalități de a ne recăpăta controlul asupra atenției. Iar acestea nu necesită renunțarea totală la tehnologie, dar aveți nevoie de o anumită de o anumită conduită și de câteva alarme bine sincronizate, notează The New York Times.
Cum să fim mai atenți?
În primul rând, înțelegeți ce vă distrage atenția, recomandă experții consultați de ziarul american.
Notificările sunt o sursă majoră de distragere a atenției - acele sunete vă scot din timpul lucrului și vă îndeamnă să vă verificați mesajele, e-mailurile sau restul aplicațiilor. Deoarece creierul nostru este conceput din punct de vedere evolutiv pentru a fi atent la noutăți, aceste alerte sunt aproape imposibil de ignorat. Iar dacă încerci să o faci, probabil că vei constata că anxietatea ta crește.
În cadrul unui studiu, psihologii au adus în laborator utilizatori de smartphone-uri fără a le dezvălui care este scopul experimentului. Apoi, au conectat participanții la monitoare de conductanță cutanată, care măsoară nivelul de excitare, și le-au luat telefoanele, spunându-le că acestea interferează cu echipamentul de cercetare. Apoi, cercetătorii au trimis mesaje de mai multe ori participanților; telefoanele erau suficient de aproape pentru a le auzi, dar prea departe pentru a le verifica.
Atunci când telefoanele lor au vibrat, nivelurile de excitare ale participanților au crescut brusc. „Au simțit că trebuie să răspundă la acel mesaj sau cel puțin să vadă de la cine era, dar nu au putut”, a declarat pentru The New York Times, Larry Rosen, profesor emerit de psihologie la California State University, Dominguez Hills, și co-autor al studiului. „Și asta le-a dat anxietate”.
Oprirea notificărilor este o modalitate bună de a reduce distragerile, dar nu va rezolva complet problema.
În cercetările sale asupra angajaților de la birou, Dr. Mark a constatat că distragerile externe reprezentau doar jumătate din întreruperile de concentrare. Cealaltă jumătate a fost provocată de o motivație internă de a schimba sarcinile. Cel mai interesant, Dr. Mark a observat că, atunci când numărul întreruperilor externe a scăzut, numărul autointreruperilor a crescut, mai arată The New York Times.
Dr. Rosen emite ipoteza că aceste impulsuri de a ne autodistruge sunt cauzate de stres. Cercetările arată că utilizarea mai intensă a smartphone-urilor este corelată cu niveluri mai ridicate de cortizol și alți markeri de stres. Anxietatea în creștere ar putea deveni un semnal intern pentru a vă uita la mesaje sau la platformele sociale, chiar și fără un semnal sonor sau vibrație. Atunci când nu există notificări, a spus Dr. Rosen pentru The New York Times, oamenii „primesc un semnal intern puternic de la sistemul lor de neliniște care le spune: Doamne, trebuie să verific! Și o fac”.
Potrivit Dr. Mark, ne uităm la telefoanele și pentru că avem nevoie de o pauză. Pur și simplu, creierul nostru nu este capabil să se concentreze pentru perioade lungi de timp. Menținerea atenției și rezistența la distrageri consumă resurse cognitive, iar noi trebuie să le refacem periodic pentru a ne recăpăta concentrarea. Nu există o ecuație pentru a calcula numărul de pauze de care aveți nevoie pe zi, dar Dr. Mark crede că și concentrarea are un flux și un reflux. Iar acest lucru este normal. Iar și pauzele în care ne uităm în ecrane sunt tot pauze. Problema apare atunci când pauzele devin mai lungi sau mai frecvente decât ați intenționat. Aici intervin un cronometru și autocontrolul.
O strategie ca să vă concentrați pe câte o singură sarcină
Luați o pauză contorizată de la tehnologie, este sfatul experților citați de The New York Times. Înainte de a trebui să vă concentrați asupra unei sarcini, petreceți unul sau două minute pentru a deschide toate aplicațiile preferate. Apoi, setați un cronometru pentru 15 minute, puneți telefonul pe silent și întoarceți-l cu fața în jos. Repetați acest ciclu de trei sau patru ori înainte de a lua o pauză mai lungă de la locul de muncă. Scopul este să creșteți treptat timpul dintre pauzele tehnice, ajungând la perioade de 20, 30 și chiar 45 de minute.
Dr. Rosen declară pentru The New York Times că veți ști că sunteți gata să vă concentrați pentru perioade mai lungi atunci când cronometrul se va declanșa și veți dori să rămâneți concentrat pe sarcină în loc să vă întindeți mâna după dispozitiv.
Încercați să citiți în profunzime (pe hârtie)
Pauzele tehnologice și conștientizarea de sine vă pot ajuta să controlați nevoia de a sări de la un ecran la altul, dar Maryanne Wolf, profesor rezident la University of California, Los Angeles Graduate School of Education and Information Studies, a declarat pentru The New York Times că, și atunci când citim de pe un singur ecran, nu ne implicăm complet în el. Acest lucru se datorează faptului că ecranele sunt concepute pentru a ne face să citim foarte repede - să scanăm, să răsfoim și să derulăm. Prin urmare, nu acordăm textului întreaga noastră atenție și suntem mai predispuși să ratăm informații.
În mod tradițional, creierele noastre aveau tendința de a citi materialele tipărite mai lent, în parte pentru că era mai probabil să ne întoarcem și să verificăm de două ori ceea ce tocmai am citit. Acest timp suplimentar se preta la procese mentale sofisticate, cum ar fi analiza critică, inferența, deducția și empatia.
Din nefericire, simpla imprimare a unui articol sau alegerea unei cărți de hârtie în loc de Kindle nu va garanta că veți deveni brusc un cititor mai implicat. Creierul nostru se adaptează pentru a citi în stilul suportului pe care îl folosim cel mai des, iar șansele sunt că petreceți mult mai mult timp citind pe un ecran decât pe hârtie. Drept urmare, declară Dr. Wolf pentru The New York Times, probabil că acum citiți în format tipărit așa cum citiți pe un ecran.
O soluție pentru a reveni la ceea ce Dr. Wolf numește „lectură profundă” este aceea de a dedica cel puțin 20 de minute pe zi citirii unei cărți fizice. Această încercare poate fi combinată cu sfaturile Dr. Mark și Dr. Rosen pentru a combate distragerea atenției. Începeți cu ceva ce doriți să citiți de plăcere, setați o alarmă pentru 20 de minute, puneți telefonul pe modul silențios și obligați-vă să citiți încet și deliberat. Nu vă simțiți frustrați dacă nu sunteți absorbit imediat - când Dr. Wolf însăși a încercat acest experiment, i-au trebuit două săptămâni până când a reușit să se implice pe deplin și să se bucure de ceea ce citea, notează The New York Times.
Chiar dacă nu sunteți un cititor pasionat, exercițiul vă poate ajuta să vă recăpătați capacitatea de a vă concentra asupra a ceea ce faceți. „Ai controlul asupra comportamentului tău”, declară Dr. Mark.
