În mod normal, elevii italieni, ca și cei din România, sar zilnic de la o materie la alta, de la un profesor la altul, dintr-o oră în alta. În felul ăsta, nu se concentrează prea mult pe o anumită temă. Tocmai aici vine să corecteze MOF – modelul organizațional finlandez pe care directoarea institutului Della Rovere din Urbania, Antonella Accili, l-a implementat acum 18 ani. De atunci i-au preluat modelul alte o sută de școli din toată Peninsula.
Copiii se concentrează mai mult pe materii
Ce a făcut mai exact? Ateliere de lucru și cooperare pe materii care nu sunt mai mult de două în fiecare zi. „Numărul de ore anuale pentru fiecare disciplină rămâne același, doar distribuția sa pe parcursul anului școlar sau al săptămânii se schimbă, deoarece unele discipline sunt concentrate în prima parte, iar altele în a doua. Se realizează o imersiune completă în subiectele abordate și o învățare ciclică, permițând dezvoltarea memoriei pe termen lung și, astfel, posibilitatea de a recupera informațiile necesare la momentul potrivit”, a explicat Accili pentru Corriere.
Cum arată efectiv o zi într-una din aceste școli? Profesorul vine în sala de clasă, explică subiectul zilei timp de o jumătate de oră, apoi elevii sunt invitați să lucreze în grupuri mici la exerciții și, dacă este posibil, lucrează și într-un mediu de laborator pentru a transpune în realitate ceea ce au învățat. „Învățarea elevului este facilitată, deoarece devine posibilă concentrarea pe mai puține discipline deodată, evitându-se ca, așa cum se întâmplă adesea, elevul aflat în dificultate, confruntat cu un număr excesiv de tensiuni, să decidă în mod autonom să selecteze disciplinele, concentrându-se pe unele în detrimentul altora; acest lucru duce uneori la lacune ireparabile”, mai explică directoarea.
Părinții se bucură că nu trebuie să ofere niciun ajutor la teme
Erika Sparaventi care are două fete înscrise la școala Della Rovere e mulțumită de rezultate. „Amândouă se descurcă foarte bine: note mari și nu au nevoie niciodată de ajutor la teme, lucrează foarte bine în clasă, chiar și în grupuri, iar după-amiaza continuă să studieze și să facă activități de atelier.”
Egle are 12 ani și este elevă în clasa a VII-a, a început în școlile primare cu această metodă și dintr-o fată timidă a reușit să devină una volubilă și foarte implicată, inclusiv datorită pregătirii unui musical care a fost pus în scenă la teatrul din Urbania. Gaia, în vârstă de șaisprezece ani, frecventează al treilea an de producții industriale și artizanale pentru made in Italy: face practică în domeniul modei. Dar într-un mod netradițional: profesorii explică desenul, de exemplu, și apoi, în aceeași dimineață, ei încearcă să facă modele. Învățarea devine ușoară și intuitivă, noțiunile sunt repetate de mai multe ori, iar elevii învață fără mari sacrificii. „Este și ea foarte rezervată, dar a reușit să-și pună în evidență personalitatea, în parte datorită faptului că în acest sistem nu există o barieră între profesori și elevi, ci o relație mult mai directă și mai informală”, a mai povestit mama pentru publicația italiană.
Reușesc să se adapteze și elevii transferați de la școlile tradiționale. „Istoria școlară a fiului meu nu a fost ușoară, a făcut unele alegeri greșite care i-au provocat mult stres, dar aici a fost primit foarte bine. Nu este tratat ca un număr și nu se pierde într-o succesiune de materii, cărți și caiete. Îi pasă mult mai mult de școală, învață, învață mai bine, se simte mai motivat, mai centrat, pentru că studiul este concentrat”, povestește Lucia Benedetti, mama lui Luca, de 17 ani, care studiază agricultura.
„Copilul nu trebuie să fie alfabetizat de la o vârstă fragedă”
Metoda de lucru poate fi adoptată de la copii de 3 ani, până la cei de 19. Educatoarea Alessandra Guerra, 53 de ani, confirmă că Mof nu face altceva decât să aplice cele mai validate teorii ale pedagogiei: „Copilul nu trebuie să fie alfabetizat de la o vârstă fragedă sau să fie obligat să stea jos sau să fie corectat. De la vârsta de trei până la șase ani copilul este corporalitate pură, așa că dacă i se oferă posibilitatea de a se exprima ca persoană, lingvistic, colaborativ, social, îi permite individului să reușească în școlarizare”, explică aceasta pentru Corriere.
MOF funcționează și la copiii despre care în general se spune că rămân în urmă. „Folosim foarte mult spațiile deschise, cu lecturi și lecții în aer liber, desenând din viață, iar acest lucru îi ajută să se concentreze: de fapt, am încheiat un acord cu municipalitatea pentru a putea folosi un câmp pentru a cultiva produse tipice din Puglia împreună cu copiii”, spune o altă directoare de școală care a adoptat metoda.
De altfel, folosesc foarte mult spațiile deschise în procesul de predare-învățare, au amenajat în aer liber multe spații în care pot sta cu copiii în orice anotimp.
MOF capătă tot mai mulți „adepți”. La școli se înscriu tot mai mulți copii. „Nimeni nu este lăsat în urmă, succesul unuia este și al celuilalt, cei care pot îi ajută pe cei care nu pot. Iar învățarea prin competență în cadrul educației prin cooperare dezvoltă și alte abilități: o valoare pe care chiar și companiile o apreciază acum în sfârșit”, spune și directoarea Sabina Valentini.
