Pentru prima dată, un român este laureat al „Global Business Hall of Fame” Junior Achievement Worldwide, o gală cu o vechime de 46 de ani, în care sunt recunoscute meritele tinerilor în domeniul inovării și antreprenoriatului cu influență puternică asupra comunității. De lungul timpului, premiul a ajuns la oameni de afaceri precum Levi Strauss, cel care a înființat prima firmă producătoare de blue jeans și la Estée Lauder, care a creat un imperiu al cosmeticelor.
Laureatul din acest an este Cornel Amariei, un tânăr care vrea, cu ajutorul ochelarilor .lumen, să le schimbe viața nevăzătorilor și să îi ajute „să vadă” cu ajutorul tehnologiei. Când a fost anunțat că este laureat, Cornel Amariei spune că a fost „un moment incredibil” și că nu se mai putea opri din zâmbit.
„Am fost nouă finaliști. Juriul este format din peste 100 de oameni, șefi de corporații din toată lumea, personalități, oameni de guvern din Statele Unite și alte țări ale lumii. Și am rămas doar eu și Melanie, fondatoarea Canva, un tool pe care, întâmplător, l-am folosit și am aflat apoi că ea l-a fondat”, povestește Cornel Amariei. Canva este o platformă de design grafic utilizată pentru a crea grafică socială, prezentări, postere, documente și alt conținut vizual.
Juriul a fost impresionat de inovația la care lucrează Cornel și echipa sa. Pe scurt, pe gadgetul Lumen sunt instalate cinci camere, care au diverși senzori. Printre altele, acestea pot determina locul în care se află utilizatorul și să-i ofere diverse informații care să-l ajute în mobilitate. Pentru a transmite informații utilizatorului nevăzător, sistemul transmite mesaje audio și tactile.
Acum startup-ul lui Cornel Amariei este și în finala competiției Global Problem Solver Challenge 2021, care premiază antreprenorii ce rezolvă marile probleme ale lumii.
IT-ist, artist, afacerist
Cornel a fost interesat să-i ajute pe cei din jurul său încă din copilărie. Vine dintr-o familie în care ambii părinți au dizabilității locomotorii, iar sora lui are probleme cerebrale.
„Toți din familia mea aveau dizabilități mai puțin eu și crescând într-un astfel de mediu nu ai cum să nu rămâi cu niște sensibilități. Am fost curios de ce trăiesc într-o casă diferită, de ce vin dintr-o familie diferită și cu timpul am învățat, am construit lucruri și acum construiesc lucruri care ajută”, povestește Cornel Amariei.
A fost un copil-minune. La 3 ani, Cornel a început să învețe să citească, iar la 7 ani a început să descopere tainele programării. La 14 ani a construit un robot care era gândit să fie trimis sub dărâmături și să caute supraviețuitori. Un an mai târziu a înființat și un club de robotică la școală.
În clasa a X-a, când avea doar 16 ani, împreună cu alți colegi, a făcut o firmă prin care vindeau ceasuri create pe discuri de vinil. A învățat să cânte la chitară bass, iar în timpul facultății a susținut zeci de concerte.
A absolvit cursurile a două facultăți în același timp, Știința Calculatoarelor și Inginerie Electrică, ambele de la Universitatea Jacob din Bremen, Germania.
La 27 de ani, Cornel lucrează la cel mai ambițios proiect al său de până acum. Prin .lumen spune că va ajuta nevăzătorii să ducă o viața mai bună, să se plimbe mai mult și să fie mai independenți, fără să mai aibă nevoie de un ghid.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în lume sunt aproximativ 285 de milioane de oameni cu probleme de vedere grave, din care peste 39 de milioane nu văd deloc.
Cea mai avansată soluție pentru a-i ajuta în mobilitate este un câine-ghid. Pregătirea unui câine însoțitor durează aproximativ doi ani, uneori chiar trei, iar costurile pentru antrenare, cel puțin în țara noastră, sunt cuprinse între 6.000 și 10.000 de euro. În România, aproximativ 100.000 de nevăzători ar avea nevoie de un ajutor pentru mobilitate, însă există doar în jur de 50 de câini-ghizi.
Cornel Amariei și-a dat seama că principalele avantaje ale unui câine-ghid pot fi reproduse cu ajutorul tehnologiei.
„Și am început să lucrăm. Am luat ultimele tehnologii din condusul autonom, ultimele tehnologii din robotică și am început să le folosim, să le scalăm la un dispozitiv pe care îl poți purta pe cap”, spune Cornel Amariei.