Același sondaj arată că jumătate dintre părinți intenționează să-și înscrie copiii la ore particulare de pregătire în anul școlar 2021-2022. La începutul celui de-al doilea semestru al acestui an de studii, în februarie, 20% dintre copii făceau meditații. Pentru alți 19% dintre elevi părinții lor spuneau că urmează să îi dea la meditații. Anul școlar trecut, 2019-2020, unul din trei copii a făcut meditații contra cost.
În Europa de Est fenomenul meditațiilor s-a dezvoltat după colapsul Uniunii Sovietice pentru că profesorii aveau nevoie să-și crească veniturile, dar și în zona de vest a beneficiat de o promovare semnificativă. În schimb, în zona de nord a Europei, meditațiile sunt mai puțin populare, după cum arată literatura de specialitate.
„Este primul studiu mai elaborat și reprezentativ referitor la fenomenul meditațiilor. Aceste date ne oferă oportunitatea de a discuta despre meditații la modul real, nu în aproximări din neant“, spune Antonia Pup, coordonator advocacy în domeniul educației la Societatea Academică din România.
„Noi nu milităm pentru combaterea fenomenului meditațiilor. Nu credem că este realist. Important este să înțelegem de ce părinții apelează la meditații, iar unul dintre motive este că sunt nemulțumiți de calitatea sistemului de învățământ“, adaugă aceasta.
Aproximativ 74% dintre părinți cred despre copiii lor că au nevoie de meditații ca să ajungă la un nivel mediu de învățare, arată același studiu. Profilul dominant din rândul părinților nemulțumiți de sistemul educațional este format din bărbați peste 51 ani, angajați în mediul privat sau antreprenori/liber profesioniști și care locuiesc în mediul urban.
Costul mediu al unei ședințe de pregătire particulară este între 50-100 de lei, iar suma alocată pentru o lună depășește 300 de lei pentru un copil. Susținerea acestor cheltuieli reprezintă o dificultate pentru unul din trei părinți care își meditează copiii.
40% dintre părinții care nu și-au dat copiii la meditații spun că motivul principal a fost lipsa de bani. În schimb, peste jumătate dintre acești părinți spun că nu și-au dat copiii la meditații fiindcă erau mulțumiți de rezultatele copiilor de la școală.
Copiii care fac meditații provin din familii cu unul sau maximum doi copii, iar fiecare părinte câștigă peste 3500 de lei lunar.
În general, elevii iau meditații la una sau două materii, cu precădere la matematică, limba și literatura română sau la limbi străine. Cei mai mulți participă la meditații o dată pe săptămână, iar unul din trei elevi participă chiar de câteva ori pe săptămână.
Motivele pentru care copiii fac meditații
Principalele motive pentru care părinții își dau copiii la meditații sunt:
-copiii nu înțeleg lecțiile de la școală (inclusiv școala online) sau doresc să înțeleagă mai bine: 51%
-pregătirea la examenele naționale: 35%
-pregătirea pentru facultate sau pentru discipline pe care nu le studiază la școală: 17%
-pentru a fi mai bun decât colegii săi ori pentru a merge la olimpiade: 10%
Aproximativ 80% dintre părinți menționează o îmbunătățire semnificativă a rezultatelor școlare ale copiilor acestora în urma frecventării de ore particulare. Îmbunătățirea situației școlare se traduce prin creșterea stimei de sine a elevilor odată cu înțelegerea materiei, cu obținerea unor note mai bune la evaluările curente (teze, teste) și la examene de tip Evaluare Națională/Bacalaureat.
Mai bine de jumătate dintre meditații sunt organizate cu un singur copil, iar în 40% dintre cazuri în grupe de câte doi-trei elevi. În 14% dintre situații, meditațiile se desfășoară cu profesorul de la clasă, deși codul de etică pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar interzice asta.
„Procentul este îngrijorător. Ne arată că mii de școli nu au o cultură etică de bază. Este problematic să crezi că un profesor care primește bani de la un elev pentru pregătirea în particular, va fi obiectiv față de acesta la clasă“, mai explică Antonia Pup.
Pe de altă, cei mai mulți dintre elevi (69%) fac meditații cu un profesor de altă școală. Sondajul mai arată că alegerea meditatorului se face pe criterii de competență (renume, rezultate), metodele folosite în predare și pe baza recomandărilor prietenilor/cunoscuților.
Chiar și în cazul celor care fac meditații cu profesorii de la clasă, părinții afirmă că principalul motiv pentru alegerea lor este pregătirea cadrului didactic. În jur de 6% dintre părinții chestionați spun că au ales un profesor de la clasă din cauză că așa a sugerat acesta și 2% pentru ca cei mici să aibă anumite avantaje la școală.
„E posibil ca procentele de părinți care își doresc anumite avantaje pentru copiii lor de pe urma meditațiilor sau cei cărora le-a sugerat profesorul să fie ceva mai mari. Sunt părinți cărora le este jenă să spună că-și dau copiii la meditații, dar nu este cazul să generalizăm“, mai spune reprezentanta SAR.
Având în vedere că elevii din mediile dezavantajate au un acces mai redus la meditațiile plătite, Societatea Academică din România propune ca acești copii să primească un voucher educațional de 200 de lei/lunar. Suma ar putea fi utilizată pentru „participarea la cursuri de pregătire particulară, ore de educație remedială, programe sportive, de învățare a unei limbi străine sau în vederea achiziționării de materiale didactice (cărți, auxiliare, cursuri online etc.)“.
Foto Cover: Shutterstock
