James Pătrașcu a alergat cu mama lui de mână pentru prima oară la un maraton în 2015, când avea doar cinci ani. De atunci, a continuat să facă bine societății. Astăzi este în clasa a VI-a și strânge bani pentru diverse campanii. Caritatea i-a devenit practic hobby. Prima dată a alergat pentru curtea grădiniței sale, apoi pentru incubatoare pentru nou-născuții din Sibiu, pentru Constituția României adaptată copiilor, pentru MagiCamp, tabăra copiilor bolnavi de cancer. James face parte din generația Alfa, cea a nativilor digital, preocupați de mediu, foarte creativi și potrivit unor voci, cea care va schimba lumea.
„Slow education” este un concept derivat din paradigma „slow” (fără grabă), din care mai fac parte și alte mișcări sociale, cum ar fi „slow food”, ”slow travel” , ”slow fashion” sau „slow living”. Aceste mișcări sociale, generate în jurul principiului ”fără grabă”, au avut ca punct de pornire anii ‘80, când un grup de activiști italieni a reacționat la deschiderea unui restaurant de tip fast-food. Inițiatorul mișcării, Carlo Petrini, a atras atenția asupra faptului că mâncarea fast-food venea la pachet și cu aspecte problematice: standardizare, deconectare, abandonarea unor practici tradiționale, cum ar fi mâncatul împreună sau mesele tihnite luate în familie.
Cum se fac de fapt politicile publice în educație? Ai o idee și o implementezi pur și simplu sau e mai mult de atât? Centrul pentru Evaluare și Analize Educaționale, care a creat proiectele Fizica Altfel, Chimia Altfel și începe Matematica Altfel, lucrează pe un format evidence based policy. Adică politici publice bazate pe date și cercetări. Președintele său, Cristian Hatu, a povestit la podcastul REZOLVAT cum face asta.