Din septembrie 2023, școlile profesionale vor fi înlocuite de liceele tehnologice care vor fi obligate, potrivit noilor propuneri din Educație, să rămână fidele filierei lor, adică fără clase vocaționale sau teoretice. Conducerea Liceul Tehnologic „Nicolae Iorga”, din orașul Negrești, județul Vaslui, a lansat o petiție online prin care cere Ministerului Educației o excepție de la regulă: orașele mici, cu un singur liceu, să-și păstreze clasele de până acum. Altfel, copiii din medii defavorizate riscă să rămână fără opțiuni.
Un profesor care are grijă „ca mediul de învățare să fie unul sigur”, care „își pune problema: am făcut bine?”, care „care face efortul să-i înțeleagă pe copii”. Sunt traducerea câtorva dintre reperele din „Profilul și standardele profesionale pentru profesori”, document menit să stea la baza formării cadrelor didactice, pus în dezbatere publică la final de iulie de Ministerul Educației. Dacă universitățile îl pun în centrul programelor lor de anul viitor, de pildă, în jurul anului 2030 vom avea acești oameni la catedră. Am discutat cu Simona Velea, coordonatoarea proiectului, despre competențele care se doresc dezvoltate la profesorii care vor învăța generațiile Z, Alpha și Beta.
Succesul este participarea la o olimpiadă, dar și când un copil reușește să-și țină creionul singur în mână sau când poate să învețe mai mult de cinci litere într-un semestru. Asta crede Antonela Samson, profesoară psihopedagog la Școala Gimnazială Specială pentru Surzi nr. 1 din București. Lucrează de 18 ani cu copiii cu cerințe educaționale speciale și ne-a povestit ce înseamnă asta și cum ar putea fi adresate provocările din sistem.