Țara noastră rămâne la coada clasamentului când vine vorba de finanțarea învățământului, ca procent din PIB. Un studiu publicat de Eurostat la sfârșitul lunii februarie, pe baza datelor din 2019, arată că România este pe locul 26 din 27, în fața Irlandei, cu un procent de 3,6% din PIB acordat învățământului. În acest an, educația românească primește și mai puțin, doar 2,5% din PIB, dar totuși o sumă mai mare decât în 2020. Educația va primi însă și 9% din Planul Național de Redresare și Reziliență, bani europeni meniți pentru investiții în infrastructură, digitalizare, reducerea abandonului școlar, în următorii patru ani.
Informatica e una dintre materiile pentru care se găsesc greu profesori bine pregătiți, iar un motiv este prăpastia dintre salariile din învățământ și cele din industria IT. Anul trecut, la titularizare, în patru județe, n-a venit la examen niciun candidat. Dintre cei care au participat, aproape 80% nu au reușit să ia peste nota 7, nota minimă pentru a obține un post de titular în învățământ. Proiecția nu e optimistă - până în 2050, peste 75% dintre profesorii de astăzi se vor pensiona. Și pentru a înțelege mai bine tabloul actual, cei care sunt astăzi în pragul pensiei sunt discipolii lui Grigore Moisil.
Articol susținut de TikTok. Cum umplem gap-ul între ce învață tinerii la școală și facultate și ce se cere pe piața muncii? Trebuie școala să-i pregătească pe elevi doar pentru asta, să facă față sarcinilor unui job, sau e mult mai mult de atât? Am discutat cu mentorii echipelor care au participat la Future Jobs Cup despre alegeri de carieră și pregătirea pentru joburile viitorului. Am descoperit din discuțiile cu ei că majoritatea nu lucrează în domeniul scris pe diploma de absolvire, dar toți sunt performeri înalți în domeniile lor. Cum au ajuns aici?