„Transport”, „psiholog”, „inspectorat” sau „bullying” sunt cam singurele cuvinte pe care le-am înțeles într-un atelier de educație în limba ucraineană. Pot spune că am fost audientă, așa cum sunt și copiii refugiați la orele din școlile românești și am văzut cum se simte bariera lingvistică pentru ei. Aceasta este însă doar una dintre problemele cu care se confruntă zilnic. Le-au dezbătut pe toate într-un forum și apoi le-au prezentat autorităților.
Filme pe categorii de vârstă, de la grădiniță la liceu, dar care vorbesc de fapt oricărui public interesat de mediu, discuții facilitate de mediatori și dezbateri. Toate se întâmplă la Brașov, la Festivalul CULMEA: Film și Educație de Mediu, la Cinema Modern.
Bullyingul poate lua multe forme, de la cele fizice, precum îmbrâncirea și lovirea, la cele țin de relații, ca răspândirea de zvonuri, excluderea cuiva din grupul de prieteni, ori remarci nepoliticoase. Mai poate însemna și hărțuire sexuală. Uneori, agresorii iau în vizor pe cineva pe motive de rasă, religie, aspect sau orientare sexuală. O cercetătoare explică de unde învață copiii să fie bullies și de ce trebuie să scăpăm de scuza „așa sunt copiii”. În România, 1 din 4 copii este victimă a bullyingului la școală, în mod repetat.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
