Cum a devenit mai comod să trimiți mesaje decât să vorbești efectiv la telefon, această abilitate a devenit mai valoroasă pe piața muncii. O americancă a înființat o firmă de consultanță să-i ajute pe angajații din Generația Z (născuți la finalul anilor 1990 și până în 2010) și pe Millenials (născuți între anii 1980 și până spre finalul anilor 1990) să-și depășească fobia de a vorbi la telefon, scrie Bussines Insider.
„Porcotlete”, „porcumelci” sau „moluscăcei”. Așa aveau să afle copiii care au participat la atelierul de traducere al ARTLIT că a fost tradus „pigwinkles” într-o carte pentru ei. În weekendul premergător Zilei Internaționale a Traducătorilor, 30 septembrie, cei mici s-au jucat cu cuvintele, au aflat mai multe despre profesie, dar și că în România, nu poți cumpăra prea multă înghețată dintr-un salariu de traducător.
Camelia Vețeleanu, economistă la bază, a înființat o grădiniță în care copiii sunt expuși la limba franceză de la un an și jumătate. De la 4 ani încep să învețe și engleză. Ideea este ca atunci când împlinesc șase ani, copiii să poată să comunice fluent în cele două limbi. Cu cât încep să învețe o limbă străină mai devreme, cu atât mai bine, arată studiile internaționale. Dar când devine prea târziu pentru un copil să ajungă la un nivel nativ?