De ce o țară devine mai prosperă când cetățenii ei sunt mai educați? Explicațiile a doi experți

De ce o țară devine mai prosperă când cetățenii ei sunt mai educați? Explicațiile a doi experți

Andreea Eșanu și Cristian Hatu, experți ai Centrul de Evaluare și Analize Educaționale, au explicat pentru Școala 9 cum se reflectă ce știu cetățenii în vistieriile unui stat, dar și în propriul lor buzunar. Dacă scade analfabetismul funcțional până în 2030, efectul pe termen lung este dublarea sau chiar triplarea PIB-ului. Dar acest lucru înseamnă o schimbare radicală a arhitecturii curriculare, care să privească dezvoltarea abilităților de bază a tuturor elevilor, nu un sistem care să urmărească doar crearea unor vârfuri, cum sunt olimpicii, spun cei doi. Adică toată lumea să înțeleagă un prospect de medicament, să știe ce furnizor de energie electrică să-și aleagă și de ce vaccinarea anti-COVID e importantă.

28.06.2021

de Andreea Archip. Foto: Dumitru Angelescu

Cristian Hatu este fondatorul Centrului de Evaluare și Analize Educaționale (CEAE), asociație care a schimbat cu totul, în ultimul deceniu, felul în care se predă fizica în școli, astfel încât copiii să înțeleagă fenomenele din jurul lor, nu să memoreze formule. După același model, au început reformarea predării chimiei. El a explicat pentru Școala 9 de ce aceste testări PISA sunt o oglindă atât de bună a nivelului de educație al unei țări. „Acum școala trebuie să te pregătească pentru o economie foarte dinamică, apar ramuri noi, dispar alte ramuri. Într-un raport al Băncii Mondiale de acum mai mulți ani se menționa că un om își schimbă specializările de-a lungul vieții active de trei-patru ori. Deci nu locurile de muncă, specializările. Ori asta înseamnă că școala trebuie să-i dezvolte niște abilități elevului astfel încât el să-și poată construi rapid noi specializări”, spune Cristian Hatu.

Angajații fabricilor din comunism aveau nevoie să știe cu totul alte lucruri decât ce li se cer noilor generații de muncitori. „E mult mai important decât înainte ca angajatul să poată gândi rațional, structurat, apar multe situații în care el trebuie să ia decizii fiindcă întâmpină situații cu care nu s-a mai confruntat, trebuie să aibă capacitate de analiză, de a găsi soluții.”

Dar nu e vorba doar de situații de la locul de muncă pentru care ai nevoie astăzi de pregătire, crede Andreea Eșanu, manager de proiecte educaționale la CEAE. „Uitați-vă la corelația dintre alfabetizarea funcțională și atitudinea generală cu privire la vaccinuri. Ce fel de scepticism afișăm atunci când ne îndoim cu privire la utilitatea vaccinurilor? Astfel de probleme țin de înțelegerea unei relații simple între fenomene de tipul cauză-efect, lucruri care țin de o educație științifică la un nivel de bază.”

cristian hatu

Cristian Hatu, președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale. Foto credit: Dumitru Angelescu

Legătura dintre PIB și pregătirea unui popor

Productivitatea unui stat se calculează după mai multe modele matematice. Se pot lua în calcul capitalul, forța de muncă și schimbările tehnologice, de pildă. În perioada comunistă, variabila „capital uman” însemna câți ani de școală are un om, adică economiștii se uitau la cantitate. Astăzi, specialiștii se uită la calitatea educației, la abilitățile unei persoane. Adică „felul în care angajații unei fabrici reușesc să folosească, să manipuleze tehnologia, aparatura, tot ce înseamnă mijloace de producție din fabrica respectivă pentru a produce plus valoare”, explică Andreea Eșanu.

Testele care evaluează cel mai bine cât știe un elev sunt PISA, acele evaluări la care participă și România și care au arătat că nivelul analfabetismului funcțional de la noi este la 44%.

Primii cercetători care au pus semnul de echivalență între nivelul de alfabetism funcțional și Produsul Intern Brut (PIB) al unui stat au fost Erik Hanushek și Ludger Woessmann, în cartea „The Knowledge Capital of Nations” („Capitalul de cunoaștere a națiunilor”). Ca să găsească legătura, au colectat date începând cu anii 1960 până în 2000 de la economii puternice care foloseau teste standardizate de evaluare a nivelului de cunoștințe de bază a populației.

Andreea Eșanu

Andreea Eșanu, director de proiecte Centrul de Evaluare și Analize Educaționale

„Aceste rezultate păreau că se influențează, adică nivelul ridicat al acestor cunoștințe se corela cu nivelul ridicat la produsului intern brut în timp ce un nivel scăzut se corela cu un nivel mai scăzut. Concluzia a fost că nivelul de cunoștințe și activități a populației influențează capacitatea de creștere economică a țării respective”, a explicat didactic Andreea.

Acum, fluctuația dintre școala online și cea față în față din cauza pandemiei aduce și ea pierderi financiare. Pierderile de învățare nu pot fi calculate acum cu exactitate, dar la bani e mai simplu. Se previzionează că elevii ale căror școli au fost închise ar putea avea venituri mai mici cu 3% pe toată durata vieții. Iar pentru țări, pierderea s-ar traduce pe termen lung printr-o scădere anuală cu 1,5% a PIB-ului până spre finalul secolului. Din nou, educația aduce bani la buget, iar lipsa ei te duce la sapă de lemn.

Creșterea economică nu înseamnă că toți cetățenii trăiesc bine

România a înregistrat o creștere economică în ultimele zeci de ani, dar asta nu a însemnat că toți românii o duc mai bine. Și asta are de-a face tot cu educația.

„Deși în medie putem asista la creșteri ale produsului intern brut pe o durată de 30 și de ani, diferențele între bogați și săraci nu se diminuează, dimpotrivă, bunăstarea se polarizează pentru că cel care nu are acces la educație tinde să fie și să rămână sărac. Modelul care descrie această situație este cel de creștere economică inclusivă, adică în care toți oamenii au acces la o creștere rezonabilă a bunăstării, în timp ce modelul negativ, este cel cu o creștere economică exclusivă, care discriminează”, explică Andreea Eșanu.

Nu trebuie ca toți copiii să ajungă să facă facultăți înalte, spun cei doi, ci este vorba de niște abilități de bază, elevii să înțeleagă fenomene simple care se întâmplă în jurul lor. „O întrebare simplă care te-ar ajuta să identifici analfabetismul funcțional este următoarea: de ce dacă pui în apă un buștean care poate să aibă 1000 de kilograme plutește și o pietricică de 10 grame se duce la fund? Asta se face la clasa a șasea, un copil de nivel mediu ar trebui să înțeleagă care-i explicația”, dă un exemplu Cristian Hatu, făcând referire la legea lui Arhimede. (Un corp scufundat într-un fluid este împins de către fluid de jos în sus cu o forță egală cu greutatea volumului de fluid dislocuit de către un corp. Cu alte cuvinte, bușteanul având un volum mai mare, va fi împins cu o forță mai mare în sus și va pluti. Legea lui Arhimede explică și de ce plutesc vapoarele, de exemplu).

Gândire critică, creativitate, capacitatea de a rezolva probleme

Totul se leagă de gândirea critică, una dintre abilitățile din top trei evidențiate de World Economic Forum ca fiind necesare pe piața muncii, alături de creativitate și capacitatea de a rezolva probleme.

„Este foarte grav că până la urmă în România e atât de greu să atingem acest nivel la care toată populația școlară să aibă abilități funcționale de numerație, să știe să folosească numerele în relații matematice simple pentru a rezolva probleme uzuale din viața lui: să citească cu înțelegere un text, de la prospectul unui medicament până la instrucțiunile unui electrocasnic și, nu în ultimul rând, elemente de cunoaștere științifică, cum ar fi relația dintre cauză și efect”, spune Andreea.

Portugalia, de exemplu, este una dintre țările care după ce a introdus metoda investigației la orele de științe din 2002, a înregistrat rezultate tot mai bune la testările PISA din 2006 până în 2015.

Experta în educație crede că orice materie poate și trebuie să dezvolte gândirea critică. Un exemplu simplu este schimbarea furnizorului de energie electrică care poate deveni o problemă la matematică sau o lecție de limba română care poate să-i ajute pe elevi să își pună mai multe întrebări când văd o știre în presă.

Andreea Archip

editor coordonator

A terminat Facultatea de Jurnalism la Iași. Până la Școala 9, în cei 18 ani de presă, a fost redactor-șef la „Opinia Studențească”, a fost reporter la Evenimentul Zilei, Adevărul, TVR - Departamentul Știri, Digi 24 și Libertatea. 

CUVINTE-CHEIE

cristian hatu, ceae, andreea esanu, analfabestism functional, analfabetism pib, pib educatie

Utilizăm cookie-uri și alte tehnologii similare necesare funcționării site-ului, analizării performanței, pentru a-ți oferi conținut personalizat după interese și preferințe, precum și pentru activitatea noastră de publicitate online. Detalii despre despre cookie-uri și gestionarea lor in Politica de Cookies
Accept toate cookie-urile