Elevii ucraineni refugiați învață în școlile din România fie ca audienți, situație în care doar asistă la orele predate în limba română, dar fără să fie evaluați și fără să primească note, fie ca elevi înmatriculați. În această a doua situație, ei primesc note și sunt evaluați la fel ca elevii români. În niciuna dintre ele nu vor avea studiile recunoscute în țara lor natală pentru că Ucraina nu are încă un cadru legal pentru asta.
29.01.2023
de Raluca CristeaÎn prezent, în România sunt aproape 900 de elevi ucraineni înmatriculați și peste 3.000 de preșcolari și elevi înscriși ca audienți.
De la invadarea Ucrainei de către Rusia, din totalul de 1,8 milioane de refugiați care au traversat România, aproximativ 475.000 sunt minori, conform tendințelor de deplasare a populației publicate de UNHCR.
Sute de școli din Ucraina au fost atacate și abandonate de când a început războiul. Ceea ce până în luna februarie a anului trecut însemna pentru copii siguranță și investiție în viitor, în prezent e ruină.
Părinții acestor copii, care au rămas fără un loc sigur în care să învețe, au început să caute alternative educaționale în țările gazdă. Dar s-au lovit de câteva piedici.
Copiilor li s-a oferit posibilitatea de a-și continua studiile în România, însă doar unul din 100 de copii ucraineni a învățat bine limba română sau o cunoștea înainte de a ajunge în România, a arătat un sondaj Salvați Copiii, unul dintre ONG-urile care s-au implicat activ, încă de la început, în sprijinul refugiaților ucraineni.
Printre îngrijorările acestora se mai numără și diferențele între programele școlare și echivalarea studiilor efectuate în Ucraina, arată același sondaj. Pentru 64% dintre copiii ucraineni aflați în România, mamele își doreau la sfârșitul lunii august a anului trecut să fie organizate clase speciale în școlile românești, pentru a continua educația în sistem ucrainean, după cum arată studiul Salvați Copiii. La acestea se adaugă și incertitudinea cu privire la durata șederii în România și perspectivele de viitor.
Ucraina le-a oferit copiilor opțiunea de a-și continua studiile online, urmărind curricula ucraineană, însă escaladarea conflictului a dus la circumstanțe extrem de dificile pentru predare: profesorii sunt puțini, iar cei care sunt disponibili pot ține lecții doar câteva ore pe zi, din cauza sirenelor și a conexiunii instabile la Internet, concluzionează același raport. Aproximativ 13.000 de profesori au fugit din Ucraina și locuiesc acum în alte țări.
Ministerul Educației Naționale a creat cadrul legal pentru a integra elevii și studenții proveniți din zona de conflict încă din luna martie 2022. Astfel, a fost creată posibilitatea ca acești elevi să fie înscriși cu statut de audient în școlile publice din România. Cum se întâmplă, de altfel, și cu copii refugiați din alte țări.
Statutul de audient le aduce copiilor posibilitatea de a participa, fără restricții, la orice activități educative școlare sau extrașcolare, organizate în unitățile de învățământ preuniversitar, conform procedurii publicate de Ministerul Educației.
Practic, elevii din Ucraina stau în clasă, asistă la ore predate în limba română pentru a se obișnui cu limba și pentru a ține cât de cât pasul cu materia. Aceștia sunt trecuți într-un catalog provizoriu și chiar dacă participă activ la ore, nu sunt evaluați și nu primesc note. Studiile ca audient nu le vor fi recunoscute odată întorși în școlile din Ucraina.
Peste 3.000 de preșcolari și elevi au solicitat înscrierea la ore ca audienți, conform datelor oferite de Ministerul Educației la solicitarea Școala 9. O treime dintre ei în București. Instituția nu precizează însă câți dintre acești elevi participă efectiv la ore.
„Nu cred că la acest moment ne punem problema de performanță. Principalul nostru obiectiv este acela de a integra acești copii în mediul educațional, de a le oferi un mediu care să le permită lor să depășească trauma prin care au trecut”, a declarat Florian Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educației, pentru Școala 9.
Elevii audienți, dacă își doresc, după ce învață limba română, au posibilitatea de a se înmatricula cu statut de elev. Să fie, deci, ca elevii români, să fie evaluați și să primească note. Și pot avansa la clasă.
La finalul anului 2022, în România erau 876 de elevi ucraineni înmatriculați în anul școlar 2022 - 2023.
În județul Timiș, sunt cei mai mulți: 180 de copii. Dintre aceștia, 51 sunt înscriși ca preșcolari, 55 sunt în clasele primare, 39 la gimnaziu și 35 în clasele de liceu. Urmează județul Maramureș, cu 178 de elevi ucraineni, Cluj, cu 98, și București, cu 92 de copii înmatriculați.
În 15 județe din România nu învață niciun copil provenit din zona de conflict.
Problema este însă că în Ucraina nu există, la acest moment, un cadru legal de recunoaștere a studiilor făcute în statele membre ale Uniunii Europene. Anii de studiu pe care acești copii îi fac în școlile românești nu vor exista pentru școlile ucrainene. Odată întorși în țara natală, ar trebui, practic, să reia școala de unde au rămas atunci când au fugit din calea războiului.
Acesta este și unul dintre motivele pentru care interesul față de înscrierea în învățământul românesc nu este atât de crescut, după cum a explicat secretarul de stat al Ministerului Educației.
Florian Lixandru mai spune că a avut o întâlnire cu un reprezentant de stat din Ucraina și că i-a precizat acest aspect. „I-am prezentat chiar modelele pe care noi le folosim la nivelul țării noastre, metodologia de recunoaștere și echivalare a studiilor efectuate în alte sisteme de educație. A spus că vor analiza și că vor lua măsuri”, a afirmat acesta.
El a adăugat că mesajul Ucrainei către părinți a fost de a-i aduce pe copii înapoi acasă când se va încheia conflictul și de aceea multe familii nu sunt dornice să-și înscrie copiii la școlile românești. Înainte de începerea anului școlar 2022 - 2023, mai puțin de jumătate (49%) dintre copiii intervievați în România intenționau să se înscrie la o școală aici, arată un alt raport Salvați Copiii.
Școala 9 a solicitat un punct de vedere Ministerului Educației din Ucraina cu privire la acest aspect, însă până la momentul publicării articolului nu am primit un răspuns.
Elevii de liceu aleg să se conecteze pe platformele de E-learning pe care liceele din Ucraina le pun la dispoziție, deși metodologia de admitere la liceele din România a fost modificată tocmai pentru a veni în sprijinul acestora.
„Noi am venit în sprijinul, în întâmpinarea lor, oferind posibilitatea de a fi înscriși în clasa a IX-a de liceu fără Evaluarea Națională, așa cum procedăm pentru elevii din România. Deci practic, ei sunt înscriși la cerere, fără evaluare, peste numărul de locuri maxim prevăzut la clasă”, a transmis Lixandru.
Pe platforma online avizată de Ministerul Educației și Științei din Ucraina, elevii își continuă studiile în limba maternă, sunt notați și evaluați. În schimb, înscriși ca audienți în România ei doar asistă la cursurile predate pentru a acumula noțiuni elementare în vederea solicitării ulterioare a statutului de elev înmatriculat. Copiii proveniți din zona de conflict pot primi note doar dacă urmează procedura de echivalare a studiilor făcute în Ucraina.
Numărul elevilor din segmentul de învățământ liceal este mai mic decât în învățământ preșcolar, învățământ primar și învățământ gimnazial, arată datele ME.
Numărul preșcolarilor și elevilor înmatriculați în școlile românești. Sursa: Ministerul Educației
Același aspect este demonstrat și în raportul Salvați Copiii, în care, conform sondajului, copiii mai mici au fost semnificativ mai dispuși să se înscrie la o școală în țara în care s-au refugiat. La momentul realizării sondajului, 80% dintre copiii cu vârsta de 15 ani sau mai puțin intenționau să se înscrie și doar 63% dintre copiii cu vârsta de 16 ani sau mai mult și-au exprimat aceeași dorință.
„Copiii mai mari doresc să lucreze și să fie independenți financiar în loc să meargă la școală. Alte motive ar putea fi legate de o mai bună cunoaștere a limbii, bariere lingvistice și preocupări legate de pierderea de timp cu educația în afara Ucrainei, ceea ce poate determina copiii mai mari să aleagă să nu se înscrie”, este explicat în raport.
La începutul lunii decembrie, în învățământul primar erau cei mai mulți copii înmatriculați în anul școlar 2022 - 2023, conform acelorași date.
În cele 11 luni de la escaladarea conflictului ruso-ucrainean, granița Ucraina - România a fost trecută de 1,8 milioane de refugiați ucraineni. România, ca parte a Planului regional de răspuns la criza refugiaților, găzduiește aproape 107.000 dintre aceștia, conform portalului de date al Agenției pentru Refugiați a Națiunilor Unite.
În aproape un an de la izbucnirea conflictului, 8 milioane de refugiați au trecut granițele din Ucraina către diverse state ale Europei, conform UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați. Dintre aceștia, aproape 5 milioane au fost înregistrați pentru Protecție Temporară sau în sisteme naționale similare de protecție.
La nivel global, copiii trec frontierele în număr record, conform UNICEF. În 2020 se atingea un nou prag. 35,5 milioane de copii trăiau în afara țării în care s-au născut, acesta fiind și cel mai mare număr înregistrat vreodată. Dintre aceștia, aproape o treime erau refugiați și solicitanți de azil - fără a lua în considerare conflictele recente, așa cum este războiul din Ucraina.
Raluca este absolventă de Jurnalism la FJSC și masterandă la Jurnalism Tematic. La Școala9 îmbină storytelling-ul cu analiza riguroasă, aducând în prim-plan, printre altele, povești despre inteligență artificială, refugiați și sistemul educațional din zone defavorizate. Este și copywriter pentru un post de radio național și pasionată de călătorii, mereu în căutare de noi perspective.
Cum trebuie să vorbești cu învățătoarea? Unde e cel mai bine să-ți petreci pauza? Cum îți faci prieteni printre colegi? Am apelat la adevărații experți – elevii care încep clasa I – ca să dea sfaturi pentru bobocii de la clasa pregătitoare.
Citește mai mult
