Mai multe școli din județele Hunedoara, Suceava, Giurgiu și Timiș au rămas fără căldură încă de la finalul lui 2021. În Deva, s-a întâmplat după oprirea Termocentralei Mintia. Autoritățile locale au promis că problema va fi rezolvată înainte de luna octombrie, însă la o singură unitate de învățământ s-a reușit, până în acel moment, să se monteze centrale pe gaz, scrie ziardehunedoara.ro. La celelalte școli, lucrările la sistemele de încălzire sunt în curs și abia anul acesta vor fi finalizate.
Criza energetică a lovit puternic și școlile din municipiul Giurgiu. La sfârșitul lunii decembrie, primarul Adrian Anghelescu anunța sistarea livrării agentului termic, din cauza lipsei banilor, și închiderea unităților de învățământ. Drept consecință, din 3 ianuarie, elevii de gimnaziu și de liceu au fost nevoiți să se întoarcă la cursurile online.
„Când am hotărât prelungirea subvenției de 60%, nu știam că prețul gazului va crește de 6 ori, ajungând să cheltuim aproximativ 1.800.000 de lei pe zi! Asta ar însemna 5 milioane de euro în perioada sezonului rece. Este catastrofal pentru primăriile care, ca și Giurgiu, nu au agenți economici importanți ce nu au colectări importante. În concluzie, nu se poate trece peste această iarnă decât cu ajutor guvernamental”, declara primarul Anghelescu, potrivit jurnalgiurgiuvean.ro.
Și în județul Suceava au fost probleme cu încălzirea sălilor de curs. În Rădăuți, de pildă, din cele trei școli care funcționau fizic, două au fost închise, în noiembrie, scrie telem.ro. Potrivit sursei citate, primăria Rădăuți a acumulat datorii de 3,3 milioane de lei și penalități de 2 milioane de lei la furnizorul de gaz, care a hotărât să sisteze distribuirea de agent termic.
În Timișoara se așteaptă primăvara
Mii de elevi și preșcolari din Timișoara au început anul 2022 în săli de clasă unde temperaturile au coborât sub 15 grade. Ca să poată rezista la ore, aceștia trebuiau să rămână îmbrăcați cu gecile de iarnă și să-și păstreze căciulile pe cap. Așa că după jumătatea lui ianuarie conducerile instituțiilor afectate au hotărât să-i trimită pe copii să învețe online. O alternativă pe care nu și-o mai dorea nimeni - elevi, părinți sau profesori -, din cauza experiențelor obositoare din pandemie, când lecțiile s-au mutat frecvent în spatele unui ecran.
Cum s-a ajuns aici? Compania de termoficare Colterm Timișoara, aflată în insolvență, n-a mai putut asigura căldura la capacitatea normală în județ.
Printre școlile în care elevii au tremurat de frig s-au numărat Liceul Economic, Liceul „Grigore Moisil”, Colegiul Bănăţean și Liceul de Arte Plastice, după cum anunța prefectul Mihai Ritivoiu, la începutul lunii, pe pagina sa oficială de Facebook. Aceasta este situația cu un an înainte ca Timișoara să își înceapă programul de Capitală Europeană a Culturii.
„Monitorizăm zilnic situația împreună cu Inspectoratul Județean Școlar. După cum mi-a transmis Colterm, compania traversează o perioadă destul de dificilă, dacă ar fi să o citez, și că, printre altele, a fost nevoită să funcționeze la parametri reduși de temperatură, ceea ce a dus la scăderea confortului termic”, a explicat prefectul județului.
Cu alte cuvinte, completează Ritivoiu, compania nu a avut bani să dea mai multă căldură, însă, începând cu săptămâna trecută, firma a suplimentat cu două grade temperatura în unele unități de învățământ. În prima parte a lui februarie, Ritivoiu a trimis o solicitare către Guvern pentru alocarea a 130 de milioane de lei, astfel încât să rezolve problema Colterm.
Mihai Ritivoiu mai semnalează o chestiune, pe lângă criza energetică: școlile au calorifere vechi, iar unele clădiri necesită reparații, ceea ce augmentează problema frigului în clasă. „Ține de întreținerea internă a școlilor. Pe lângă faptul că temperatura vine foarte scăzută de la Colterm, ca în casa fiecăruia dintre noi, dacă caloriferele nu sunt aerisite și spălate, randamentul cu care acestea încălzesc este mult mai mic.”, a spus prefectul.
„Un singur corp de clădire este, conform indicatorilor, fezabil pentru a putea reveni”
„Suntem și acum online, monitorizăm zilnic evoluția temperaturilor din sălile de clasă. Un singur corp de clădire este, conform indicatorilor, fezabil pentru a putea reveni. Sperăm ca zilele următoare să putem lua această decizie”, a spus Adriana Pau, directoarea Colegiului Economic „Francesco Saverio Nitti” din Timișoara, pentru Școala 9.
Directoarea liceului a subliniat că situația este fără precedent. „Anul trecut, am făcut ore online din cauza situației epidemiologice, nu din cauza temperaturilor scăzute. Nu ne-am mai confruntat cu temperaturi atât de scăzute în școală, de 14 grade, de exemplu, până acum”.
Obișnuiți de pandemie cu orele online, starea de spirit a elevilor este bună, a mai spus directoarea, iar prezența online, una la fel de bună.
„Ne-am mobilizat împreună cu colegii noștri profesori și încercăm cât putem noi, în condițiile date, să fim alături de elevi. Avem o prezență foarte bună online, facem rapoarte zilnic cu desfășurarea activității online. Starea de spirit este bună, comunicăm și cu părinții, avem susținere și înțelegere și așteptăm revenirea cât mai rapidă în școală”, a completat Adriana Pau.
Cum luna februarie a fost una blândă, directoarea colegiului este optimistă. Dacă Colterm nu va rezolva problema frigului din clase, o va rezolva venirea primăverii. „E drept că ne ajută temperatura de afară. Conform legislației, pentru confortul termic, ar trebui să atingem pragul de 18 grade, în medie, în școală. Nu suntem încă acolo”.
„Unele clădiri necesită reabilitare capitală”
Între timp, situația s-a mai ameliorat, a confirmat prefectul Ritivoiu, iar asta pentru că au început să crească temperaturile de afară. Din cele 19 școli care au fost nevoite să-și trimită elevii acasă, doar șapte - printre ele Liceul Economic, Liceul Tehnologic Auto și Școala Gimnazială nr. 16 - se mai luptă cu frigul, ne-a spus prefectul. În celelalte, temperatura a crescut la 18 grade, pragul minim pentru ca elevii să se simtă confortabil la ore.
În acest context, la Liceul Grigore Moisil, elevii au revenit în bănci de săptămâna trecută, a spus Carmen Cerasela Bociu, directoarea instituției, într-un scurt interviu pentru Școala 9: „Am monitorizat în toată această perioadă temperaturile din sălile de clasă și am constatat că au urcat. În medie, în sălile de clasă e o temperatură de 18 grade, putem să ne desfășurăm orele. Copiii care resimt o temperatură sub starea lor de confort pot reveni la școala online”.
Directoarea liceului a amintit că au rămas fără căldură și în alți ani, dar nu cât să fie nevoie să-și trimită elevii acasă. „Unele clădiri necesită reabilitare capitală, iar temperaturile sunt mai scăzute pe perioada iernii, însă, în afară de situația creată de pandemie și de starea de sănătate a copiilor, nu am avut întreruperi de cursuri. Anul acesta, mai mult ca în alți ani, temperaturile au fost foarte scăzute în școală”, a încheiat aceasta.
Pandemia de Covid-19 a grăbit digitalizarea sistemului de învățământ
Dacă nu exista obișnuința școlii online, creată de situația epidemiologică, copiii ar fi pierdut efectiv materia stând acasă. Cert este că pandemia de COVID-19 a grăbit procesul de digitalizare a sistemului de învăţământ, iar elevii și profesorii au fost nevoiţi să se adapteze din mers la noua realitate. Această nouă realitate a accentuat necesitatea altor investiții, precum cele în tehnologie, resurse și formare, pentru ca fiecare copil să aibă acces la educație, a atras atenția Pieter Bult, reprezentant UNICEF în Romania.
“Dacă ne gândim la legătura strânsă dintre lipsa educației și lipsa de oportunități, scopul nostru devine acela de a ne asigura că toți copiii merg la școală cât mai mult, învață cât de bine pot și au așa o șansă mai bună să reușească în viață. O mare parte din soluție constă în a acorda acces celor vulnerabili la educație incluzivă de calitate, acces aflat până de curând, pe un trend descrescător”, nota Pieter Bult, potrivit unicef.org.
FOTO Principală: Eli Driu
