Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret“ a publicat luni rezultatele unei consultări a peste 13 mii de persoane angajate în învățământul preuniversitar, majoritatea cadre didactice, în privința poziționării vaccinării anti-COVID.
56,3% dintre cei 13.356 de respondenți au spus că nu sunt de acord să se vaccineze împotriva COVID-19. Această cifră s-a rostogolit în toată presa și pe rețelele de socializare cauzând un val de indignare și de îngrijorare mai ales în rândul părinților. Motivul: a fost preluată ca fiind reprezentativă pentru toate cele peste 200 de mii de cadre didactice din România.
Mai mult, ca reacție la aceste rezultate, Asociația „Mame pentru Mame“ a aplicat și aceasta un chestionar, tot online, din care reiese că 56,5% dintre părinții din România nu și-ar lăsa copiii să revină la orele de școală în prezența unui profesor care nu s-a vaccinat. Nici acesta nu respectă normele unei cercetări sociologice.
În realitate, „studiul“ sindicatelor nu oferă o imagine reprezentativă a percepției generale a cadrelor didactice, după cum a recunoscut chiar un reprezentant al federației „Spiru Haret“.
„Am văzut că în presă s-au folosit denumiri ca studiu sau sondaj. Noi nu am avut această pretenție, de aceea l-am numit chestionar“, spune Dragoș Neacșu, director de comunicare al Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret“.
Sociologul Mircea Kivu spune că „peste 13 mii“ de respondenți este un eșantion mare pentru populația României. Însă mare nu înseamnă și reprezentativ.
„La alegerile prezidențiale americane din 1936, revista Literary Digest a prezis greșit rezultatul votului, deși au primit răspunsuri din partea a 2,4 milioane de cititori. În schimb, Institutul Gallup, deși a avut un eșantion de 50 de mii de persoane, a prezis corect cine va fi președinte“, exemplifică Mircea Kivu.
Sociologul mai explică că este o problemă în sine și faptul că majoritatea respondenților sunt membrii unui sindicat. „Aceștia ar putea să aibă un profil diferit față de ceilalți profesori care nu sunt membri activi într-un sindicat. Însă nu putem să spunem în ce direcție. Pentru asta ar trebui făcute studii“, mai spune Kivu.
„Metoda cea mai simplă, dar totuși reprezentativă, ar fi să extragi aleatoriu 1000 de cadre didactice dintr-o listă cu toate cele care activează în România.“- Mircea Kivu
Acesta punctează și că prin modul în care a fost formulată întrebarea e posibil să le fi sugerat răspunsul respondenților.
„În condițiile în care, din ianuarie 2021, începe și în România campania de vaccinare împotriva COVID-19, sunteți de acord să vă vaccinați?“ - întrebarea din chestionar
„Această întrebare are tendința de a forța răspunsul prin plasarea în timp de la începutul frazei. Respondentul poate să aibă senzația că va trebui să-și dea acordul de mâine pentru a fi vaccinat“, mai spune Mircea Kivu.
Corect ar fi fost să-i întrebe „Dacă ar fi disponibil un vaccin împotriva COVID-19, dumneavoastră v-ați vaccina?“, explică sociologul.
Peste 86% dintre respondenți sunt membri ai Federației „Spiru Haret“ și au primit chestionarul pe WhatsApp
„Am trimis chestionarul pe grupurile de WhatsApp ale federației noastre din fiecare județ, iar de acolo a fost transmis mai departe către personalul didactic și nedidactic din baza noastră de date. A răspuns cine a dorit. Peste 86% dintre cei care au răspuns sunt membri ai federației“, mai spune Dragoș Neacșu, reprezentant al Federației „Spiru Haret“.
Sociologul Mircea Kivu afirmă că un astfel de demers „nu poate fi numit studiu sau sondaj, ci o consultare“. „Este greșit să-l numești și chestionar. Chestionarul reprezintă doar instrumentul prin care intervievezi oamenii“, adaugă sociologul.
„Nu ne putem pronunța cu privire la reprezentativitatea eșantionului“
Și sociologul Cătălin Stoica a sesizat câteva probleme legate de chestionar, despre care a scris într-o postare pe profilul său de Facebook. Redăm mai jos o parte dintre întrebările/criticile profesorului:
1) Sondajul a fost făcut de una din federațiile sindicale de învățământ din România, care cuprinde ANGAJAȚI din acest sistem. Deci, nu ne putem pronunța cu privire la reprezentativitatea eșantionului atât timp cât Spiru Haret (federația aia sindicală) îi cuprinde doar pe unii dintre angajații din acest sistem.
2) Să admitem că au răspuns 13.356 de cadre didactice MEMBRE ale unui sindicat afiliat Spiru Haret. Cât reprezintă ele din cadrele didactice din România? Ce procent din rândul cadrelor didactice, membre ale federației Spiru Haret, au răspuns la chestionar?
3) Cum se distribuie respondenții pe diverse variabile, cruciale, pentru a evalua reprezentativitatea unui astfel de eșantion? Câți dintre cei afiliați Spiru Haret care predau în mediul rural au răspuns? Câți dintre cei afiliați Spiru Haret care predau în mediul urban au răspuns?
4) Care e distribuția lor pe forme de învățământ (preșcolar, gimnazial, liceal etc.) comparativ cu distribuția populației de referință (cadre didactice care sunt membre ale federației sindicale Spiru Haret)?
Cătălin Stoica mai atrage atenția și că atitudinile profesorilor vizavi de vaccinul împotriva COVID-19 ar trebui analizate într-un context mai larg.
Un studiu publicat acum două luni, realizat de Ipsos, în rândul a peste 20.000 de respondenți din 28 de țări arată că, la nivel global, 3 din 4 adulți (74%) s-ar vaccina anti-COVID, dacă vaccinul ar fi disponibil.
România face parte dintre țările cele mai sceptice în privința vaccinării anti-COVID: doar 57% ar vrea să se vaccineze. Mai puțini cetățeni dispuși să se vaccineze împotriva COVID-19 sunt doar în Ungaria (56%), Polonia (56%) și Rusia (54%).
Un alt sondaj național, publicat zilele acestea de Avangarde, arată că 29% dintre români nu vor să se vaccineze, iar alți 29% încă nu sunt deciși.
Un studiu nereprezentativ versus „o știre sexi”
A fost distribuirea rezultatelor chestionarului aplicat de sindicatele din educație ca fiind reprezentative pentru profesorii din România o formă de fake news?
„Nu cred că putem vorbi de fake news. Această etichetă poate fi atribuită în situațiile în care jurnaliștii dezinformează în mod intenționat. Nu consider că toată presa și-a dorit să facă un fake news. Pur și simplu cred că subiectul a fost suficient de sexi pentru jurnaliști încât să nu mai ia în calcul că, dacă ar verifica informația, există posibilitatea să se dezumfle știrea“, spune Cristina Lupu, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI). „Sunt convisă că această știre fost generatoare de trafic“, adaugă aceasta.
„În cazul de față, problema a fost legată de lipsa punerii în context a informațiilor primite de la sindicate, cât și de verificarea acestora. Este treaba jurnalistului să verifice orice informație înainte de a o distribui în spațiul public“, mai explică directorul CJI.
„Înțeleg contextul din redacții: oamenii sunt obosiți și vine o avalanșă de informații, mai ales în acest context pandemic. Dar cred că jurnaliștii ar trebui să-și pună mai multe întrebări înainte de a publica o știre“, încheie Cristina Lupu.
