Știrile false, informațiile neverificate și, mai nou, deep fake-urile, fac parte din realitatea de zi cu zi. Andi, elev la Liceul Teoretic „Grigore Tocilescu” din Mizil s-a lovit de mult conținut fals. Cel mai des a întâlnit scamurile cu cryptomonede. „Crypto, crypto, foarte mult crypto. Sunt băieți care scriu acolo să le dai mesaj pe Telegram, să le trimiți bani și îți promit diverse lucruri. Apoi dispar”, explică el.
Povestește că la un moment dat s-a supărat și a făcu el un scam. „Scamerul scamerilor” se autoproclamează. A creat un cont de PayPal și le spunea celor care promiteau îmbogățirea din cryptomonede că le trimite sumele de bani cerute după ce trimit ei o anumită sumă „de test”. Acesta era un mesaj automat pentru a părea real. „Au trimis vreo 6-7”, explică elevul. Nu se simte vinovat pentru asta.
Ar vrea să folosească tabla de la școală cu realitate augmentată
Este unul dintre participanții la trainingul din cadrul One World Romania. I s-a părut util jocul Escape Fake. Cel mai mult i-a plăcut că a folosit realitatea augmentată care ar vrea să fie implementată și în școală. „Am putut interacționa cu obiecte din viața reală prin intermediul telefonului ceea ce este la un nivel destul de avansat. Ar fi o variantă foarte frumoasă să se implementeze la școală să putem și noi să interacționăm cu tabla direct de pe telefon. Să nu mai trebuiască să ștergem tabla cu buretele pentru că am obosit deja”, spune Andi.
În urmă cu câteva minute, Andi era, alături de ceilalți elevi de la workshop, cu telefonul orientat înspre niște imagini lipite pe pereți. Folosea camera telefonului pentru a transforma aceste imagini cu ajutorul realității augmentate.
Potrivit dicționarului Cambridge, realitatea augmentată se referă la o imagine produsă de un computer, suprapusă peste realitate.
Escape Fake ca instrument educațional
Cu această tehnologie și cu realitatea virtuală se joacă Polycular, o firmă de software din Austria, cea care a creat și jocul Escape Fake.
Directoarea operațională a companiei, Irina Paraschivoiu, care a ținut și workshopul la Zilele Liceenilor spune că jocul a fost „gândit ca instrument educațional pe care profesorii sau educatori de diverse profesii să-l folosească cu tinerii”.
Chiar dacă aplicația folosește realitate augmentată, ceea ce sună ca un termen care era folosit doar în filmele SF în urmă cu câțiva ani, nu ai nevoie de ochelari VR sau alte tehnologii în afara unui smartphone. „Funcționează cam în același mod cu un QR code. Practic, descarci aplicația și imprimi imaginile gratuit de pe website. Și atunci când scanezi cu telefonul sau cu tableta aceste imagini, interacționezi cu niște obiecte 3D”, explică Paraschivoiu.
„Dacă știrile false sunt descoperite, viitorul se schimbă”
„Jocul nostru are o narațiune care se învârte în jurul unei persoane pe care o cheamă Hanna. Ea este un hacker de realitate inversă din viitor și acest viitor este puțin distopic, în care dezinformarea a luat amploare. Ea încearcă să schimbe traiectoria asta cerându-le jucătorilor, utilizatorilor, să o ajute în a demasca știri false din prezent. Dacă știrile false sunt descoperite, viitorul se schimbă. Totul e puțin într-un stil cyberpunk, sci-fi”, povestește Irina Paraschivoiu despre joc.
Elevii pot trece prin două nivele, însă în cele trei sferturi de oră cât a durat activitatea de la OWR, doar câțiva au reușit să ajungă la al doilea nivel. Jocul a demontat rând pe rând informații false care au circulat cândva în spațiul public. Prima făcea referire la existența vieții pe lună care s-a demonstrat a nu fi adevărată când primul om a aterizat acolo.
Alte povești din joc făceau referire la pozele falsificate de către regimurile totalitariste sau la deep fake-uri realizate atât de bine încât doar mici detalii lăsau să se observe că nu este o imagine reală.
Principala sursă de informare, social media
Unul dintre elevii care au trecut prin toate aceste procese este Sebastian, care s-a lovit de multe ori de lucruri false pe internet, rețelele de socializare fiind principala lui sursă de informare: „Mă informez de pe Instagram, TikTok, Facebook. Părinții mei ascultă știrile la televizor și mai trag și eu cu urechea la televizor. Radio nu prea mai ascult”.
Elevului îi sunt cunoscute și deep fake-urile (imagini sau videoclipuri editate, astfel încât să distorsioneze faptele sau vorbele unei persoane). A auzit de celebrul deep fake cu Taylor Swift postat pe platforma X care a strâns 47 de milioane de vizualizări înainte să fie șters, potrivit The Guardian.
Nici persoanele publice din România nu sunt ferite de deep fake-uri. Premierul Marcel Ciolacu a fost pus într-un videoclip în care promova compania Hidroelectrica. Și șeful BNR Mugur Isărescu a apărut în mai multe videoclipuri false în care promova diverse investiții financiare.
„Pe lângă denigrarea persoanei care este victima deep fake-urilor, ele pot determina și un colaps demografic al economiei”, explică tânărul.
Unde poate fi găsit jocul
Andreei, 18 ani, nu prea îi plac jocurile de strategie, dar spune că la Escape Fake a rămas plăcut surprinsă că s-a descurcat. „Cel mai mult m-a uimit fotografia cu mâinile generată de inteligența artificială, pentru că nu mi-am dat seama că este un deep fake”.
Eleva a căzut și în plasa știrilor false, de exemplu cea din 2022 dată de stirileprotv.ro, potrivit căreia Florin Salam murise. „Știam că a fost în spital și atunci am crezut”, explică ea.
Și Andreea crede că informațiile false pot avea mare impact asupra societății, dar în principiu doar atunci când este vorba despre politicieni sau alte persoane publice.
Jocul Escape Fake poate fi descărcat gratuit din Magazin Play sau App Store, iar imaginile și instrucțiunile de folosire se găsesc pe site, astfel încât oricine poate crea o astfel de activitate de evadare din lumea informațiilor false.
