Interviul cu Cristian Presură a fost realizat de elevele Antonia-Ana Ardeleanu, Alina Dumitru, Maria Patraș și Iulia-Maria Pălincaș, în cadrul Școlii de Vară de Știință și Tehnologie MSciTeh de la Măgurele. Editor: Andrada Fiscutean
Suntem la Măgurele, orașul cu cea mai mare concentrație de fizicieni din România. Până pe 5 septembrie, aici are loc Școala de Vară de Știință și Tehnologie, un eveniment la care cercetătorii lucrează cot la cot cu elevii de liceu, încercând să-i inspire și să le transmită pasiunea pentru științe.
Susține inițiativa și fizicianul Cristian Presură, care a intrat într-un video call cu elevele de la tema de Comunicare a științei. Participantele îi citiseră cărțile și și-au dorit să-l cunoască. La ora stabilită, 15.30, toată lumea este online.
Încă din primele momente ale discuției, Cristian Presură spune că îi este dor de România. „Plecarea în străinătate s-a dovedit o povară psihologică”, spune el. „Pentru mine era mai bine să fi rămas în România.”
Fizicianul spune că apreciază toate șansele pe care le-a primit în Olanda, unde a lucrat în cercetare în mediul privat mai bine de două decenii și a contribuit la dezvoltarea primului ceas capabil să măsoare pulsul folosind senzori optici, tehnologie care a fost ulterior dezvoltată de alți producători din domeniu.
Acum însă, datele problemei s-au schimbat. „Este o șansă foarte mare ca anul viitor să mă întorc definitiv în România”, spune el.
Ar vrea să predea fizică la facultate
Cercetătorul, specializat în domeniul senzorilor medicali, spune că și-ar dori să predea fizică la o universitate din țară, iar în paralel să se ocupe de popularizarea științei prin filmulețe pe YouTube și TikTok, dar și prin cărți. Canalul său de YouTube are peste 200.000 de abonați, în timp ce pe TikTok are aproape 200.000 de followeri și 2,5 milioane de like-uri. Vorbește despre bateriile mașinilor electrice, încălzirea globală sau găurile negre, dar și despre transformările Lorentz din cartea sa, Fizica povestită.
Pentru Presură, săptămâna de vis ar cuprinde patru zile la universitate, iar celelalte trei ar presupune popularizarea științei, atât online și în media, cât și prin intermediul cărților. Cele două activități, spune el, se leagă, pentru că ambele au la bază „practica pedagogică din facultate”.
Presură își amintește un episod, din timpul practicii pedagogice, când a predat puterea activă și reactivă cu ajutorul unui măr. Profesoara lui coordonatoare i-a apreciat explicația și i-a spus atunci că ar putea avea o carieră strălucită în profesorat.
Presură și-ar fi dorit să aibă profesori dedicați care să combine fizica cu poveștile. El a spus, la un moment dat, că în liceu a fost lăsat corigent de două ori la fizică pe motiv că profesorul l-a considerat arogant. Ar fi vrut ca dascălul să predea fizica mai creativ, să accepte rezolvări originale, să spună povești și abia apoi să predea ecuații.
Când s-a gândit ce facultate să-și aleagă, cercetătorul a evitat într-o primă fază Fizica. A dat la Electrotehnică. Fizica a fost a doua lui facultate. Ulterior, în 2003, a obținut și doctoratul în fizică, la Universitatea din Groningen, cu o teză în domeniul opticii fizicii stării solide. În comisia sa a fost și prof. dr. Anthony James Leggett, care a câștigat premiului Nobel pentru Fizică în 2003, pentru contribuțiile lor în domeniul teoriei superconductorilor și superfluidelor.
Pentru că crede că predarea eficientă pornește cu poveștile, Presură vede multe asemănări între meseria de dascăl și cea de creator de conținut online.
Profii buni seamănă cu influencerii
Presură nu vrea să fie un prof de fizică clasic pe YouTube. Vrea să creeze content care să rezoneze cu utilizatorii. De multe ori petrece ore întregi studiind canalele de succes, încercând să vadă cum sunt montate clipurile și cum este aleasă muzica. Povestește cum, cu câteva seri înainte, a petrecut trei ore analizând un clip pe TikTok realizat de Alin Decean - „Știai că?”, încercând să învețe cum să facă mai bine montajul, cum să aleagă muzica. Spune că vrea să replice rețeta succesului altora, pentru ca poveștile lui despre fizică și despre cercetare să ajungă la multă lume. „Îmi place să fac content”, spune el.
În opinia lui, domeniile reale și cele umane ar trebui combinate. Spune că ar vrea ca oamenii tehnici să înțeleagă asta mai bine. Umanul și realul, afirmă Presură, oferă lentile diferite prin care putem înțelege lumea, așa că rivalitatea dintre cele două profiluri nu-și are locul. Ființa umană are atât o latură logică, cât și una artistică.
Pe lângă predare și creare de conținut, Presură ar mai vrea să facă și cercetare. „Îmi place cum miros aparatele din laborator”, spune el. De altfel, vede munca sa de cercetător ca pe o pasiune.
Toată lumea e egală și merită ascultată
Și Presură spune că a fost intimidat uneori de profesori și de alte persoane pe care le considera inteligente. Își amintește că în perioada în care era doctorand în Olanda mergea la prezentările altor fizicieni români și le ținea pumnii, pentru că își dorea să se descurce bine. „Aveam emoții pentru ei”, spune el. Nu avea aceleași emoții când prezentau alți studenți, dar avea emoții pentru colegii români, de care se simțea foarte aproape.
Acum, nu se mai simte intimidat, crede că toată lumea ar trebui să fie pe picior de egalitate și că ar trebui să fim cât mai deschiși unii cu alții. De-asta încearcă să le acorde oamenilor șansa să vorbească fără vreun fel de presiune din exterior și să-i încurajeze să-și exprime deschis ideile.
Şi el ar vrea să-şi facă vocea auzită şi să producă o schimbare în România. Deşi n-a reușit să intre în Parlamentul European, pentru care a candidat din partea REPER, se gândeşte că poate într-o zi va fi în Parlamentul României, unde ar vrea să susțină educația şi cercetarea.
Între timp, se concentrează pe pagina lui de Facebook și pe canalele de TikTok și Youtube în jurul cărora încearcă să creeze o comunitate, un loc în care pasionații de știință să discute în comentarii despre fizică. „Aș vrea ca lumea să-și aducă aminte de mine ca un om care a ajutat la popularizarea fizicii”, spune Presură.
