Tribunalul din Minsk, Belarus a interzis, la sfârșitul lunii octombrie, poemul „Baladă despre un mic remorcher”, scris în 1962 de poetul, eseistul și dramaturgul rus Iosif Brodski, laureat al premiului Nobel pentru Literatură în 1987.
Poemul, tradus de Alessya Aleynik și publicat în Belarus, în acest an, de către editura Yanushkevich, deținută de Andrey Yanushkevich, a fost catalogat de oamenii legii drept „literatură extremistă”, scrie ziarul independent rus Novaya Gazeta.
Pe lista neagră a „operelor extremiste” se mai află o înregistrare a concertului rock „Solidaritate cu Belarus” care a avut loc la Varșovia, în 2006.
Versiunea în limba rusă a „Baladei despre un mic remorcher” a fost publicată ca o carte cu ilustrații realizate de un mare artist, Zaven Arshakuni, în 1991, înainte de prăbușirea URSS, potrivit sursei citate. Inițial, Brodski publicase balada într-o revistă școlară.
Andrey Yanushkevich, proprietarul editurii care-i poartă numele, a adus poemul lui Brodski în Belarus sub forma unui volum de 40 de pagini, cu ilustrații semnate, de această dată, de artistul belarus Yagor Yascheni.
Acum, când cineva introduce numele cărții în bara de căutare a oricărui site web al unei librării din Belarus, apare binecunoscutul mesaj „această pagină nu există”.
Cartea a stat pe rafturi o jumătate de zi
Pe 16 mai, Andrey Yanushkevich și-a deschis și o librărie în Minsk. Ea a fost închisă în aceeași zi. Astfel, „Baladă despre un mic remorcher” a stat pe rafturi, spre a fi cumpărată de iubitorii de literatură, doar jumătate de zi.
Cei care au apucat să o achiziționeze o vor ascunde, probabil, foarte bine în bibliotecile lor, notează Novaya Gazeta.
Yanushkevich a descris, într-o postare pe Telegram, ce s-a întâmplat în acea zi, după ce a fost vizitat de agenții Direcției principale pentru combaterea crimei organizate și a corupției (GUBOPiK), a Ministerului Afacerilor Interne. Aveau mandat de percheziție.
„«Balada despre un mic remorcher» de Joseph Brodsky a fost recunoscută ca fiind extremistă. Pe 16 mai, când agenții GUBOPiK au venit la librărie și au început să confiște cărți, l-am întrebat pe șef ce era în neregulă cu o carte scrisă de un laureat al premiului Nobel. O poezie pentru copii publicată în 1962, cu un text care nu are nimic de-a face cu Belarus... Drept răspuns, mi s-a spus că felul în care a fost ilustrat remorcherul, referindu-se la culorile folosite, a trezit suspiciuni”, a povestit el.
„În tot acest timp, nici eu, nici altcineva care a muncit la publicarea volumului nu ne-am gândit să asociem imaginea unui remorcher portocaliu închis cu simbolurile noastre naționale”, a continuat bărbatul.
„Paranoia este în creștere”
„Nici clienții noștri nu au exprimat astfel de idei, nici măcar în glumă. Nu am văzut nicio mențiune în acest sens nici pe rețelele de socializare. Prima persoană care a văzut în ilustrații o amenințare pentru regimul belarus a fost agentul GUBOPiK. Este absurd. Dar este mai ușor (pentru ei) să se facă de râs în fața întregii lumi. Paranoia este în creștere”, a completat Andrey Yanushkevich.
Peste 200 de cărți au fost confiscate atunci, cartea lui Brodski fiind una dintre ele. În același timp, Andrey Yanushkevich și un alt angajat al editurii, criticul literar Anastasiya Karnackaya, au fost reținuți. Cei doi au petrecut 28 de zile după gratii, respectiv 23, potrivit sursei citate.
Într-o postare pe Telegram, GUBOPiK vorbea despre „dușmanii poporului care au îndemnat cetățenii să iasă în stradă (n.r. pentru proteste) în august 2020, iar acum au încercat să deschidă o librărie care vindea literatură extremistă și nazistă”.
Născut la Sankt Petersburg într-o familie de origine evreiască, Brodski nu s-a putut integra niciodată în societatea comunistă a Uniunii Sovietice. A fost acuzat de „parazitism social”, a fost internat temporar într-un azil de boli mintale, apoi a fost exilat în nordul Rusiei, scrie editurafrontiera.ro. În 1987 a fost distins cu Premiul Nobel pentru literatură, iar în 1991 i s-a acordat titlul de poet laureat al SUA.
Poemul:
„And then I will sail
past the trees shining blue
to a country of gold
in a beautiful dream.
And as legends have
taught us, from that
country of gold no tugboat
has ever returned”, sunt versurile din „Ballad about a Small Tugboat” („Baladă despre un mic remorcher”)
Versurile traduse în belarusă:
„І тады паплыву
між дзівосных я мрой
да цудоўных краёў,
ад каторых яшчэ,
як казалі дзяды,
ніводны з буксіраў
не вярнуўся сюды.”
Română (traducere neoficială):
„Și apoi voi naviga
pe lângă copacii care strălucesc în albastru
spre o țară de aur
într-un vis frumos.
Și așa cum legendele ne-au învățat,
din acea țară de aur
niciun remorcher
nu s-a mai întors
vreodată”.
Traducerea criticului literar Alessya Aleynik este la fel de subtilă, delicată și plină de tristețe ca și originalul, notează Novaya Gazeta.
Balada pentru copii personifică, așadar, un mic remorcher care nu părăsise niciodată golful până atunci. El vorbea despre sine, despre munca și despre echipajul său. Remorcherul este un pic trist la vederea pacheboturilor oceanice, a căror viață este mult mai interesantă, dar este mândru de munca lui, de care nimeni din golf nu s-ar putea lipsi.
De asemenea, remorcherul știe că într-o zi va naviga spre o țară de aur, din care nimeni nu se mai întoarce.
„Sail away from home
into white morning light
and give my regards
to the native ocean of ours.
You disappear in the distance,
this is not our first goodbye.
Someone has to remain
by this land of mine.”
„Navigați departe de casă
în lumina albă a dimineții
și transmiteți-i salutări
oceanului nostru autohton.
Dispăreți în depărtare,
acesta nu este primul nostru rămas bun.
Cineva trebuie să rămână
pe acest pământ al meu”.
(Joseph Brodsky, „Baladă despre un mic remorcher”)
Cineva trebuie să rămână, bineînțeles. Dar se pare că doar micile remorchere din cărțile pentru copii sunt capabile să facă acest lucru, notează Novaya Gazeta.
În prezent, proprietarul librăriei nu se mai află în Belarus. Însă agenții GUBOPiK răscolesc Capitala Belarusului și alte orașe ale țării în căutarea altor „materiale extremiste”.
