Studiul a fost publicat în luna octombrie în jurnalul medical JAMA Network Open și s-a bazat pe datele dintr-o cercetare încă în desfășurare susținută de Institutul Național pentru Abuzul de Droguri (NIDA), denumită Adolescent Brain Cognitive Development Study (ABCD).
„Acest studiu contribuie la înțelegerea tot mai bună a legăturilor dintre jocurile video și dezvoltarea creierului”, a declarat Nora Volkow, director al NIDA. „Numeroase studii au făcut legătura între jocurile video și problemele de comportament și de sănătate mintală. Acest studiu sugerează că ar putea exista, de asemenea, beneficii cognitive asociate cu această distracție populară, care merită să fie investigate în continuare”, a completat ea.
Deși o serie de studii au investigat relația dintre jocurile video și comportamentul cognitiv, mecanismele neurobiologice care stau la baza asocierilor nu sunt bine înțelese. Puține studii de neuroimagistică au abordat acest subiect, iar dimensiunile eșantioanelor pentru aceste studii au fost mici, cu mai puțin de 80 de participanți, se arată pe site-ul NIDA.
Oamenii de știință de la Universitatea Vermont, Burlington, au analizat datele obținute în urma studiului la care au participat aproximativ 2.000 de copii, cu vârste de 9 și 10 ani. Au analizat date de sondaj, cognitive și de imagistică cerebrală.
Copiii au fost separați în două grupuri - cei care au declarat că nu au jucat deloc jocuri video și cei care au declarat că au jucat jocuri video timp de trei ore pe zi sau mai mult.
Academia Americană de Pediatrie recomandă ca timpul petrecut în fața ecranelor, pentru jocuri video, să fie limitat la una sau două ore pe zi, în funcție de vârsta copilului, de aceea cercetătorii au ales acest prag de trei ore.
Fiecare grup de copii a avut de îndeplinit două sarcini - una legată de controlul comportamentului impulsiv, și una privind capacitatea de a memora informații. De asemenea, a fost monitorizată activitatea cerebrală a copiilor în timp ce îndeplineau aceste sarcini.
Concluzia cercetătorilor: jocurile ajută atenția și memoria
Copiii care au declarat că au jucat jocuri video timp de trei sau mai multe ore pe zi au fost mai rapizi și mai preciși la ambele sarcini cognitive decât cei care nu au jucat niciodată, este una dintre concluziile studiului.
De asemenea, analizele de imagistică cerebrală prin rezonanță magnetică funcțională au arătat că cei care care au jucat jocuri video timp de trei sau mai multe ore pe zi au prezentat o activitate cerebrală mai mare în regiunile creierului asociate cu atenția și memoria decât cei care nu au jucat niciodată.
În același timp, acei copii care au jucat cel puțin trei ore de jocuri video pe zi au prezentat mai multă activitate cerebrală în regiunile cerebrale frontale, care sunt asociate cu sarcini mai solicitante din punct de vedere cognitiv, și mai puțină activitate cerebrală în regiunile cerebrale legate de vedere.
Cercetătorii cred că aceste modele pot proveni din exersarea sarcinilor legate de controlul impulsurilor și de memorie în timp ce joacă jocuri video, care pot fi solicitante din punct de vedere cognitiv, și că aceste modificări pot duce la îmbunătățirea performanțelor în sarcinile aferente.
Mai mult, activitatea relativ scăzută în zonele vizuale în rândul copiilor care au declarat că au jucat jocuri video poate reflecta faptul că această zonă a creierului poate deveni mai eficientă în ceea ce privește procesarea vizuală ca urmare a practicii repetate prin intermediul jocurilor video.
În timp ce studiile anterioare au raportat asocieri între jocurile video și creșterea depresiei, a violenței și a comportamentului agresiv, acest studiu nu a constatat acest lucru, potrivit sursei citate.
Deși copiii care au declarat că au jucat jocuri video timp de trei sau mai multe ore pe zi au avut tendința de a raporta probleme mai mari de sănătate mintală și comportamentală în comparație cu copiii care nu au jucat jocuri video, cercetătorii au constatat că această asociere nu a fost semnificativă din punct de vedere statistic, ceea ce înseamnă că autorii nu au putut exclude dacă această tendință a reflectat o asociere reală sau o întâmplare.
Cercetătorii notează că aceasta va fi o măsură importantă care va continua să fie urmărită și înțeleasă pe măsură ce copiii se maturizează.
Studiul nu susține mai mult timp petrecut în fața ecranelor
Mai mult, cercetătorii subliniază că acest studiu transversal nu permite analize de tip cauză-efect.
Atrag atenția, de asemenea, că rezultatele lor nu înseamnă că copiii ar trebui să petreacă timp nelimitat pe calculator, pe telefonul mobil sau la televizor, și că rezultatele probabil depind în mare măsură de activitățile specifice pe care le desfășoară cei mici.
De exemplu, ei presupun că genul specific de jocuri video, cum ar fi jocurile de acțiune și aventură, de rezolvare a puzzle-urilor, de sport sau de împușcături, ar putea avea efecte diferite pentru dezvoltarea neurocognitivă, iar acest nivel de specificitate privind tipul de joc video jucat nu a fost evaluat de studiu.
„Deși nu putem spune dacă obișnuința de a juca jocuri video a cauzat performanțe neurocognitive superioare, este o constatare încurajatoare și una pe care trebuie să continuăm să o investigăm la acești copii pe măsură ce devin adolescenți și tineri adulți”, a declarat Bader Chaarani, doctor în științe, profesor asistent de psihiatrie la Universitatea din Vermont și autorul principal al studiului.
„Mulți părinți din ziua de azi sunt îngrijorați de efectele jocurilor video asupra sănătății și dezvoltării copiilor lor și, pe măsură ce aceste jocuri continuă să prolifereze în rândul tinerilor, este esențial să înțelegem mai bine atât impactul pozitiv, cât și cel negativ pe care aceste jocuri îl pot avea”, a completat Chaarani.
Cercetarea continuă
Prin intermediul cercetării amintite, oamenii de știință vor putea efectua analize similare pentru aceiași copii de-a lungul timpului, până la vârsta adultă timpurie, pentru a vedea dacă schimbările în comportamentul în materie de jocuri video sunt legate de schimbări în ceea ce privește abilitățile cognitive, activitatea cerebrală, comportamentul și sănătatea mintală.
Datele colectate le vor permite, de asemenea, să ia mai bine în considerare diverși alți factori din familiile și mediul copiilor care pot influența dezvoltarea lor cognitivă și comportamentală, cum ar fi exercițiile fizice, calitatea somnului și alte influențe.
Despre Adolescent Brain Cognitive Development (ABCD) Study
Studiul Adolescent Brain Cognitive Development (ABCD - Dezvoltarea cognitivă a creierului adolescenților), cel mai mare studiu de acest gen din Statele Unite, urmărește aproape 12.000 de tineri pe măsură ce aceștia devin adulți tineri.
Cercetătorii măsoară în mod regulat structura și activitatea creierului participanților cu ajutorul imagisticii prin rezonanță magnetică (RMN) și colectează informații psihologice, de mediu și cognitive, precum și probe biologice.
Scopul studiului este de a înțelege factorii care influențează dezvoltarea cerebrală, cognitivă și social-emoțională, pentru a informa dezvoltarea de intervenții care să îmbunătățească traiectoria de viață a unui tânăr.
FOTO Shutterstock
