În Germania, un robot merge la școală în locul unui copil bolnav. Măsurile anti-Covid care pot fi folosite și post-pandemie

În Germania, un robot merge la școală în locul unui copil bolnav. Măsurile anti-Covid care pot fi folosite și post-pandemie

Un copil în vârstă de 7 ani, din Germania, este prea bolnav ca să poată merge la școală. În locul său, Joshua Marinangeli a trimis un avatar, un robot prin intermediul căruia poate interacționa cu profesorul. E de ajuns ca ochii robotului să „clipească” și profesorul înțelege că Joshua dorește să intervină sau să răspundă la o întrebare adresată elevilor din clasă. Digitalizarea școlii a fost accelerată de Covid-19 și roboțeii-elevi ar putea fi soluția pentru copiii cu diferite afecțiuni să-și continue studiile alături de colegii lor. Și platformele educaționale online vor avea o viață lungă. 

30.01.2022

de Ionuț Fantaziu

Prin intermediul robotului, colegii vorbesc și râd împreună cu Joshua, atât în timpul pauzelor, cât și la ore, spune directorul școlii Pusteblume Grundschule din Berlin, Ute Witerberg. Joshua nu poate participa fizic la ore pentru că are o afecțiune a plămânilor și este ajutat să respire de un tub.  

Ideea de a folosi un robot pentru a continua școala face parte dintr-un proiect finanțat de autoritățile locale din districtul Marzahn-Hellersdorf. Consilierul responsabil cu educația din districtul berlinez, Torsten Kuehne, spune că au fost cumpărate patru avataruri care îi ajută pe copii să învețe în continuare fără să fie prezenți fizic la școală. 

„Inițial, ne-am gândit că ar putea fi folosite din cauza Covid-19, însă cred că acestea vor fi utile și în viitor, după ce pandemia se va încheia. Se întâmplă, din când în când, din diverse motive, ca un copil să nu poată fi în persoană la școală. Acest avatar îi poate oferi șansa să rămână în continuare printre colegi”, a declarat Kuehne, pentru Reuters

Așadar, unele soluții de răspuns la pandemia de Covid pot fi folosite și post-pandemie. În România, prea puțini dintre copiii care au nevoie de spitalizare la un moment dat, pot face cursuri de pe patul de spital sau de acasă. În unele școli mai dotate, elevii care nu au putut participa fizic la cursuri din cauza Covid s-au putut conecta la orele care aveau loc fizic. 

Ministrul Educației: „Nu poți trimite teme pe WhatsApp și să declari că ai predat online” 

Pandemia de coronavirus a accelerat implementarea sistemelor de predare online în școli și se dorea a fi o alternativă potrivită, pe viitor, pentru cei care nu puteau ajunge la ore din diverse motive. Însă, potrivit ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, școala online a fost „un dezastru” din mai multe motive.  

„Nu sunt susținător al școlii online. Școala online este un dezastru în România, atâta vreme cât nu avem conectivitate generalizată, nu există echipamente necesare pentru toți elevii, nu există platforme de evaluare și nici nu avem profesori care să se poată adapta regimului online. Nu poți trimite teme pe WhatsApp și să declari că ai predat online”, declara ministrul Cîmpeanu, la o lună după începerea acestui an școlar. 

La începutul lui 2022, ministrul Educației spunea că au fost „pierderi din toate perspectivele” din cauza școlii online și că nu-și dorește să se treacă din nou la acest sistem de predare din cauza pandemiei.

„Nu doresc trecerea în online, pentru că au fost pierderi imense din perspectiva educației. Au fost pierderi din toate perspectivele - abandon școlar, tulburări socio-emoționale și multe alte efecte grave”, a spus ministrul Educației. 

Cât de eficientă a fost școala online la noi

În perioada școlii online, motivația pentru cariera didactică a crescut pentru 30% dintre profesori, în timp ce 10% se declară mai puțin dedicați profesiei în urma acestei experiențe arată studiul „Un an de școală online - Premise pentru inovarea educației”. 

Cercetarea la care au participat peste 10 mii de cadre didactice din toată țara și-a dorit evaluarea modului în care s-au desfășurat activitățile cu elevii în perioada în care s-au suspendat cursurile cu prezență fizică în școli. Datele au fost colectate și analizate de specialiști în științele educației de la Universitatea din București, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, între martie 2020 și februarie 2021.

Cercetarea și-a propus să identifice și dificultățile cu care s-au confruntat cadrele didactice pe parcursul desfășurării orelor în mediul online. Din acest punct de vedere, nivelul crescut de stres psihic, social sau tehnic este raportat ca fiind un inconvenient major, spun realizatorii cercetării. 

Cele mai mari dificultăți în realizarea de către profesori a activităților didactice la distanță sunt:

Nivelul de stres psihic, social, tehnic
Lipsa unui cadru metodologic adecvat pentru pregătirea, îndrumarea și desfășurarea activităților online
Insuficient timp pentru planificarea/ organizarea lecțiilor
Lipsa unui computer suficient de performant
Lipsa timpului necesar pentru înțelegerea și utilizarea adecvată a instrumentelor și resurselor digitale
Lipsa instrumentelor pentru gestionarea clasei, pentru feedback și evaluare
Lipsa unui spațiu adecvat (acasă) pentru realizarea de activități didactice
Parte dintre aceste probleme le întâmpină în oglindă și elevii. 

Foto: Shutterstock

Ionuț Fantaziu

jurnalist

E absolvent al Facultății de Jurnalism din Iași. În 12 ani de presă a lucrat în redacțiile de la Opinia Studențească, Ziarul de Iași, Evenimentul Zilei, Yahoo News și GreatNews. E interesat de educație, tehnologie și probleme societății.

CUVINTE-CHEIE

robot, elev robot, pandemie, covid 19, elevi absenti

Utilizăm cookie-uri și alte tehnologii similare necesare funcționării site-ului, analizării performanței, pentru a-ți oferi conținut personalizat după interese și preferințe, precum și pentru activitatea noastră de publicitate online. Detalii despre despre cookie-uri și gestionarea lor in Politica de Cookies
Accept toate cookie-urile