În urmă cu 32 de ani, pe 22 decembrie, cuplul Ceaușescu se urca pe clădirea Comitetului Central, actualul Minister de Interne, unde îi aștepta un elicopter cu care avea să fugă. Din toamna anului 2008, adică 19 ani mai târziu, elevii de clasa a XI-a și a XII-a din România pot să aleagă opționalul „O istorie a comunismului din România”.
Cursul grupează în opt mari teme situația României în perioada regimului comunist. Cei care nu optează pentru acest opțional, găsesc prea puține informații despre comunism și Revoluția Română din 1989 în manualele de istorie. Romanul grafic al lui Mihai I. Grăjdeanu, „Momente din istorie - Istoria comunismului în România. Începuturile”, vine practic să acopere un gol.
Editorul Cosmin Budeancă a explicat, în cadrul lansării online, că romanul grafic semnat de Mihai I. Grăjdeanu nu-și propune să înlocuiască manualele de istorie din școlile din România. “Nici nu ar putea să o facă”, spune el. Dar poate fi un material didactic auxiliar de mare ajutor în încercarea de a-i apropia mai mult pe elevi de o materie “stufoasă” precum istoria.
„Adaptarea romanelor istorice sub formă de benzi desenate a devenit, în ultimii ani, foarte populară pe piața internațională”, spune și ilustratorul Mihai I. Grăjdeanu. Autorul cărții, care a făcut și o demonstrație practică în cadrul conferinței - a conturat în direct câteva personaje și a explicat tehnici de desen, a transmis că „prin forța sa narativă și grafică, prin preocuparea sa pentru adevărul istoric, romanul se pretează foarte bine unui studiu începând cu clasa a V-a până la liceu și facultate”.
Ce spun elevii
Dintre zecile de participanți la lansarea online, cei mai curajoși în a lua cuvântul au fost elevii din clasele terminale. Cu toții au fost de acord că romanul grafic semnat de Mihai I. Grăjdeanu este o metodă modernă și apropiată lor pentru a învăța despre istoria recentă a României.
„Avem nevoie să ne adaptăm vremurilor, mai ales dacă ne gândim că, acum, atenția adolescenților durează cam cât durează un tik-tok. Benzile desenate chiar sunt un material ideal, în opinia mea. Și m-a ajutat să consolidez informațiile de la opționalul de istorie”, a spus Iulia Panait, o elevă de clasa a XII-a.
O altă elevă prezentă la conferință a mărturisit că, pentru ea, romanul grafic este un punct de pornire, „dacă luăm în considerare că o imagine face cât o mie de cuvinte”, în înțelegerea unei perioade istorice controversate și care stârnește, în continuare, multe opinii contradictorii.
„Ideea unui roman grafic vine să-i ajute pe elevi. E un punct de pornire, cred că e mai ușor să înțelegi printr-o reprezentare în imagini. Mai departe, ține de noi să aprofundăm cât mai multe lucruri și să reușim să ajungem la nivelul la care ne dorim de fapt”, a mai spus tânăra.
În rolul regelui Mihai
Elevul Raul Enache spune că a putut să „vadă” mai bine acele vremuri. „De exemplu, chiar m-a transpus în rolul regelui Mihai. Pentru mine, un moment esențial este acela în care Majestatea Sa, regele Mihai, este silit să abdice, e vorba de lovitura de stat de la 30 decembrie 1947. Am considerat că aș fi procedat la fel ca el pentru a salva viețile oamenilor”, a mai spus adolescentul.
„M-a făcut să privesc cu alți ochi perioada comunistă din România”
Lui Marius, un alt elev de liceu, i-a căzut ochii pe o întrebare din carte: Ce am fi ales noi în acele alegeri parlamentare din 19 noiembrie 1946, primele alegeri postbelice, între Partidul Național Țărănesc și Blocul Partidelor Democratice?
„Mi se pare interesant că, oarecum, te pune în fața faptului împlinit, de la acea vreme, dar cu mentalitatea și cu viziunea istorică a zilelor noastre. Reprezintă, din punctul meu de vedere, un foarte bun exercițiu care ne poate ajuta pe noi, tinerii, proaspăt majori, să luăm o decizie în cadrul unor alegeri parlamentare viitoare”, a explicat elevul.
Romanul grafic, mai popular în alte țări
„Momente din istorie - Istoria comunismului în România. Începuturile” este diferit de alte romane grafice, spune și profesoara de istorie Janina Burlacu, de la Liceul Teoretic ,,Alexandru loan Cuza”, din Capitală, deoarece dozează optim informația vizuală, cea științifică și problematizarea.
Iată un fragment: „Ca urmare a rolului jucat în organizarea grevei de la Atelierele Grivița, în 1933 Gheorghe Gheorghiu-Dej fusese arestat și condamnat la închisoare, executând pedeapsa în închisorile Doftana, Caransebeș și în lagărul de la Târgu Jiu. În 1936 el a fost ales membru al Comitetului Central al PCdR, devenind liderul facțiunii din închisori a partidului. În acea perioadă, alți comuniști, așa numita «facțiune moscovită», se aflau în exil în Uniunea Sovietică.
De ce credeți că a ajuns Gheorghe Gheorghiu-Dej liderul comuniștilor români?”, este una dintre întrebările adresate cititorului, în romanul semnat de Mihai I. Grăjdeanu.
,,Materialul este foarte interesant și educativ. Acest gen de auxiliar didactic este folosit pe scară largă în Japonia”, spune și profesoara Maria Rițiu, de la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca. De altfel, romanul grafic poate fi folosit cu succes la liceele umaniste și vocaționale, unde se predă opționalul de Istoria comunismului, adaugă profesoara.
„Mă bucur că am asistat la un asemenea moment pentru că am avut impresia, în ultimul timp, și din cauza pandemiei de COVID-19, că stăm pe loc, că nu mai facem nimic nou”, a mai spus profesoara din Cluj.
„Noi îi putem pune pe elevii noștri într-o altă ipostază: să descrie cum văd ei momentele din istorie. Iată, așa le-a văzut domnul Grăjdeanu, autorul benzilor desenate, tu cum le vezi? Dacă-i implicăm pe elevi și-i provocăm la analiză, rămân în minte cu mult mai multe idei decât dacă noi le-am povesti direct sau le-am prezenta un filmuleț pe care îl pot vedea oriunde și oricând”, a adăugat Maria Rițiu, în cadrul evenimentului.
Din 2008, elevii din România învață despre Ceaușescu
Programa școlară a fost propusă atunci de profesorul de istorie Mihai Stamatescu și adoptată, ulterior, de Ministerul Educației. „Eu am crescut într-o lume foarte săracă vizual. Comunismul n-a fost foarte bogat în imagini, și acelea puține pe care le-am avut la îndemână erau foarte atent controlate. Lumea de azi e o explozie vizuală și, în consecință, tinerii din zilele noastre sunt obișnuiți să se miște altfel, să vadă lumea altfel și să o înțeleagă altfel - mai simplu, cu mai multe scurtături, fără să parcurgă neapărat sute de pagini pentru a înțelege un subiect”, a spus și profesorul Mihai Stamatescu, prezent la evenimentul online.
„S-ar putea face chiar și un roman de științe sub forma unor benzi desenate și sper să se întâmple asta curând. Revenind la istorie, sunt curios cum va arăta următorul volum, unul despre despre viața cotidiană în comunism care, din păcate, ne-a afectat pe toți. A avut un impact negativ asupra minților noastre și asupra felului în care gândim, până astăzi”, a completat Stamatescu.
„M-a dus cu gândul la revista Scînteia”
De asemenea, profesorul Dorin Răduți, de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Petroșani, a promis, la rândul său, că benzile desenate vor ajunge curând și pe băncile elevilor săi. El a adăugat că romanul lui Grăjdeanu i-a amintit de ziarul Scînteia. „Parcă îl aveam în față. Dar atenție!, o Scînteia «adevărată», «altfel». Acest lucru m-a încântat și îl felicit pe autor.”
„De cele mai multe ori ne bazăm pe cuvinte în transmiterea informaţiilor, însă am observat că generaţia actuală de elevi are nevoie de mai mult. Cuvintele nu mai au aceeaşi putere, nu mai reuşesc să capteze, pe deplin, atenţia elevilor. Cuvintele au nevoie de ajutor pentru a transmite mesajul dorit, iar imaginea poate completa ceea ce lipseşte”, a spus autorul cărții Mihai I. Grăjdeanu într-un interviu pentru Zile și nopți.
Primul volum din seria „Momente din istorie - Istoria comunismului în România. Începuturile” (editura Fundației Culturale „Memoria”) se găsește deja în librării, iar un exemplar costă 20 de lei.
