După opt ani într-o corporație, Liviu-Gelu Drăghici a intrat în învățământ, așa cum visa din facultate. Le predă economie liceenilor săi din Ploiești și îi evaluează diferit: ia 10 la el cine respectă un set de 12 reguli pe care le prezintă la început de an școlar. Printre care prezența, ținuta business la ore, să vadă o listă de filme și să citească anumite cărți, să își țină contabilitatea cheltuielilor. Pe cei mai buni îi trimite în vacanța de vară, pe banii lui, la mare. În afara școlii, profesorul este și cântăreț de muzică populară și scrie poezii despre fotbal, talente care l-au ajutat să pună materia pe versuri rap.
OP-ED. Îl țineți minte pe primarul Cristinel Condrea din Rediu, Iași, care amenința la o ședință de consiliu local că nu mai pune săpun și hârtie igienică la școală fiindcă nu are „niciun rezultat”? Aceeași mentalitate de tipul „profesorii să sufere și să demonstreze” o vedem și în discursurile legate de măsurile de austeritate ale guvernului. Și nu e de ieri, de azi.
REZOLVAT. În urmă cu 14 ani, o echipă mică dintr-un ONG căuta profesori de fizică care să-și dorească să predea altfel. Astăzi au ajuns să schimbe programa școlară și învățarea prin investigație este răspândită în săli de clasă din toată țara. După „Fizica altfel”, a urmat „Chimia altfel” și acum „Matematica altfel”. Cristian Hatu, președintele Centrului pentru Evaluare și Analize Educaționale, a explicat nuanțele schimbării de paradigmă în educație la podcastul REZOLVAT.