În mai puțin de două luni termin primul an din cei doi ai programului Teach for Romania și, coincidență sau nu, să intru în această comunitate m-a expus la tot felul de provocări de creștere, care de care mai interesante. Una dintre ele a fost și atelierul de amenajare a spațiului coordonat de minunata Maria Gheorghiu de la OvidiuRo, un context care a adus în sala Licuricilor din Orășeni-Deal atât colege de-ale mele din Teach, cât și reprezentanți ai inspectoratului școlar și colege educatoare din Ucraina.
Unii directori de școli din Anglia ar renunța la excursii și la orele de muzică individuale, înainte să facă restructurări. Este soluția la care se gândesc, în condițiile în care facturile la energie electrică tot cresc. Unele instituții ar avea deja costuri de peste 300%. Eliminarea unor activități, însă, îi afectează pe cei mai vulnerabili dintre elevi: „Părinții lor nu-și permit să-i ducă la muzee, la galerii de artă sau să călătorească în străinătate”, a spus o directoare pentru BBC. Chiar acum un an, Școala 9 scria despre îngrijorările directorilor din preuniversitar din România cu privire la scumpirea utilităților.
În școlile și grădinițele din România sunt 293 de mii de angajați. Redeschiderea acestora va depinde inclusiv de procentul personalului care se va vaccina anti-COVID, pe lângă rata de infectări și situația vaccinărilor la nivelul întregii populații. Din acest motiv, ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a solicitat inspectoratelor școlare să transmită până pe 15 ianuarie câți angajați din învățământul preuniversitar sunt dispuși să se vaccineze. Însă aproape un sfert dintre inspectorate nici măcar n-au postat pe site-urile lor o trimitere vizibilă către campania de informare pentru vaccinul împotriva COVID-19, deși li s-a cerut asta în mai multe rânduri.