Câteva sute de elevi români merg la școală fără ghiozdan, au puține teme și nu primesc note. Asta pentru că sunt înscriși la școli private pe modelul finlandez, tip de educație tot mai căutat. Florina Russu, directoarea Şcolii Primare Româno-Finlandeze din Cluj-Napoca, a povestit pentru Școala 9 cum li se predă elevilor și ce așteptări sunt de la ei, dar și de la părinți, de ce nu e nicio problemă ca profesorilor să li se spună pe nume și elevii să vorbească neîntrebați sau să greșească.
Când am intrat în Europa, această localitate din Iași era numită „polul sărăciei din UE”. Elevii de aici care terminau școala generală erau o excepție. Asociații și oameni s-au mobilizat și anul ăsta, la 18 ani de Europa, 9 dintre elevii de-a opta din Crucea au luat peste 5 la simularea Evaluării Naționale.
OP-ED. În România, multe decizii din educație - fie ele la nivel de clasă, școală, centre educaţionale sau minister - se iau pe bază de intuiție, tradiție sau soluții rapide când ne loveşte câte o criză. Ce s-ar întâmpla dacă ne-am baza deciziile pe cercetări validate științific, pe dovezi reale din clasă și din viața elevilor?