În ultimul an, pe fondul pandemiei, criticile îndreptate asupra profesorilor s-au înmulțit: fie că au venit din partea elevilor, părinților sau din partea colegilor de cancelarie. Afirmația profesoarei Cristina Tunegaru că 40% dintre profesori ar fi analfabeți funcțional i-a încurajat pe unii dintre membrii societății civile să reitereze și ei nemulțumirile lor. Am vorbit cu Cornelia Popa - Stavri, secretar general al celei mai mari federații de sindicate din învățământ, pentru a înțelege mai bine prin ce trec profesorii, cum se poziționează față de aceste critici și cât de eficientă este de fapt evaluarea cadrelor didactice astăzi.
Viitorul profesiilor din educație devine incert. În Statele Unite, studenții și absolvenții se orientează spre alte cariere decât cele din învățământ, din cauza salariilor tot mai mici și a temerii de COVID. În același timp, profesorii cu experiență din Marea Britanie vor să renunțe la catedră în următorii ani, pentru că nu se simt apreciați. Din Spania primim o veste bună: trei adolescente au determinat UE să schimbe niște rânduri de pe site-ul instituției, unde se pune egal între refugiați și teroriști. Și câteva soluții găsite de Germania pentru ca elevii să recupereze materia pierdută în școala online.
Nina și Mircea Nedea, profesori de biologie, pregătesc de zece ani copii din medii defavorizate, care își doresc să ajungă medici, pentru a susține examenul de admitere la Facultatea de Medicină. Fac asta de zece ani și, în acest timp, echipa s-a îmbogățit și cu profesori de fizică și chimie. Cu toții s-au angajat la o misiune pentru țară, având în vedere că, anual, din universitățile de medicină românești ies puțin peste 14 mii de absolvenți, mai puțin de jumătate decât numărul celor care termină o specializare în afaceri, drept sau administrație. România este una dintre țările europene cu cel mai mare deficit de cadre medicale pe cap de locuitor - cu 2,9 medici la mia de locuitori.