Sunt învățătoare într-o zonă defavorizată din Săcele, Brașov și reușesc să fac un fel de școală la distanță, chiar dacă copiii nu au semnal la telefonul mobil. Lucrez cu două grupe de elevi: cu o parte online și cu o parte offline. Cu primii încerc zilnic să mă conectez pe Meet, dar de multe ori rămân singură pe platformă în mijlocul activității. Corectez temele pe whatsapp și tot acolo îi asigur pe copii și pe părinți că se descurcă minunat. Cu cei din offline mă văd în fiecare săptămână la școală pentru a-mi aduce ce au lucrat, astfel încât la final de săptămână am feedback de la fiecare copil din clasă.
Există o teamă justificată în cancelarii, în special când vine vorba de materiile umaniste: voi fi judecat pentru modul în care predau subiecte sensibile? Este datoria mea să ies în afara sălii de clasă atunci când abordez un conținut din programă? Apreciază elevii ancorarea în realitatea lor prin literatura pe care o citesc în manuale?
Cine finanțează de fapt o școală? Ce rol are un director și cum pot fi accesibilizate școlile pentru elevii cu nevoi speciale? E legal ca un profesor să facă meditații? Dar să fie cerut fondul școlii? La aceste întrebări și multe altele răspund tinerii de la Edutalks, o inițiativă a Monitorului Educației, proiect al Societății Academice din România. Edutalks este o serie de 20 de videouri de maximum 5 minute care își propun să spulbere cele mai răspândite mituri răspândite în rândul elevilor, părinților și cadrelor didactice și să informeze.