Motoșeni, Bacău, este o comună total atipică, formată din 14 sate și cătune răsfirate pe o suprafață de peste 100 de kilometri pătrați. Școala din sat are 310 elevi care învață în cele șapte clădiri la fel de împrăștiate. Directorul școlii Adrian Mihăilescu se gândește cu groază cum o să împartă bugetul anual de 160 de mii de lei dacă factura la electricitate va fi mai mare, așa cum se preconizează. Anul trecut, cam 25 de mii de lei s-au dus pe plata luminii și 30 de mii de lei pe lemne. Așadar, aproape o treime din bugetul școlii se duce pe căldură și lumină.
„E o anumită rutină, noi știm exact ce cheltuieli avem în fiecare an. De exemplu, anul ăsta am făcut niște economii și am schimbat gardul unei școli. Dacă la curent cheltuielile vor fi mult mai mari, într-adevăr avem o problemă”, spune directorul. Au observat o creștere și la costurile lemnelor de construcții și de foc. „Am plătit pentru lemn de construcții aproape dublu. Iar noi tot atâtea scânduri punem într-un gard”, mai spune Mihăilescu.
De unde vin banii pentru facturi
Școlile sunt finanțate de la bugetul de stat, prin costul standard alocat fiecărui elev. Aceste cheltuieli sunt împărțite în două categorii. Pentru fiecare elev se alocă 6111 lei pentru plata salariilor și 450 de lei pentru celelalte cheltuieli - bunuri și servicii, pregătirea profesională, organizarea examenelor. În unele zone rurale a fost făcută în acest an și o creștere de până la 526 de lei per elev.
Chiar și-așa, directorul Școlii gimnaziale din Motoșeni spune că nu va putea niciodată să se micșoreze prăpastia dintre rural și urban, fiindcă la țară sunt mult mai puțini elevi, iar creșterea nu compensează. „Ar trebui să fie un coeficient mai mare pentru școlile din rural ca să putem și noi să investim. Suntem nevoiți în momentul în care nu mai putem plăti utilități, de exemplu, să îi aducem pe copii la altă școală. De asta s-au și închis atâtea școli”, spune profesorul. În cei zece ani de când este director, școala a pierdut o sută de elevi și, din 28 de clase, au mai rămas cu 17.
Cerere pentru ajutor de la primării
Din cătunele Bacăului în buricul Capitalei, îngrijorarea cu privire la facturile mai mari la utilități nu se diminuează. Directorul Colegiului Național „I. L. Caragiale” din Capitală, Andreia Bodea, spune că facturile din ultima lună la gaze și la curent nu au fost mai mari, dar se așteaptă ca bugetul pentru toamnă și iarnă să nu le ajungă. „Noi nu putem să tăiem din banii de salarii ca să ne acoperim cheltuielile cu utilitățile, care mă aștept să fie mai mari“, explică Andreia Bodea.
Conducerea colegiului spune că singura soluție pe care a identificat-o deocamdată este să depună cerere la Primăria Sectorul 1, de care aparține colegiul. „Încă nu am făcut un calcul ca să știm exact câți bani în plus ne trebuie. Vom face în curând, iar când va fi ședință de rectificare bugetară la primărie vom transmite câți bani avem nevoie“, adaugă directoarea responsabilă pentru cei 1.300 de elevi din colegiul pe care îl administrează.
În mod normal, primăria oferă școlilor o finanțare complementară pentru investiții majore și uneori această sumă rezultă dintr-un proces de negociere între director și Consiliul local.
Și Liliana Lazăr, directoarea Școlii „Iacob Negruzzi“ din comuna Trifești, județul Iași, ia în calcul să facă solicitare la primărie pentru a primi mai mulți bani ca să plătească facturile la curent. „Nu am fost niciodată în situația în care să ne facem griji că nu avem bani de utilități, dar vă dați seama că toate creșterile astea o să le simțim și noi de luna asta“, explică Liliana Lazăr. Aceasta spune că pentru ultima factură venită pe luna iulie nu a fost o diferență semnificativă față de iunie.
Pe de altă parte, directoarea atrage atenția că și școlile care se vor încălzi cu lemne vor avea probleme cu costurile pentru căldură. „La școala noastră facem căldură la sobă cu lemne. S-au scumpit rău și lemnele. Noi am avut noroc că am luat mai multe anul trecut“, mai explică aceasta.
Lăsați să se descurce
Directoarea Monica Iorga de la Școala nr. 2 din Videle, Teleorman, se gândește cu groază la lunile de iarnă. Școala are 450 de elevi și costurile pentru încălzire sunt substanțiale.
„Factura la gaze pe o lună de vârf de iarnă este undeva la 8000 de lei. Gândiți-vă cât o să crească! La apă, 400 de lei și la electricitate, în jur de 500 de lei pe lună” - Monica Iorga, directoarea Școlii nr. 2 Videle
O școală care a trebuit în permanență să se descurce. De pildă, în pandemie, când tabletele ministerului veneau greu, au apelat la organizația Ateliere fără frontiere. Într-un final, au primit tablete pentru copii și calculatoarele de la acest ONG și au dotat laboratorul de informatică în care nu se mai schimbase un mouse de ani buni.
Directorii multor școli, nu doar a celei din Videle, au fost aruncați în apă și au trebuit să învețe să înoate. „Lucrurile nu stau bine, clar. Banii se duc pe serviciile absolut necesare și în rest te descurci, cu proiecte, cu sponsorizări, că banii de la buget sunt doar ca să supraviețuim”, spune directoarea.
„Sunt convinsă că vor fi sistate alte servicii și bunuri”
Liceul cu Program Sportiv din comuna Clinceni, Ilfov, se încălzește cu centrală termică, așa că în acest an școlar nu va avea costuri mai ridicate doar la electricitate, ci și la gaze.
„Noi nu ne ocupăm de achitarea facturilor, prestările de servicii le achită primăria”, precizează Cristina Bencu, directoarea instituției.
Cât de mult îi va afecta scumpirile la gaze vor afla după ce se va răci vremea, însă facturile la energia electrică și la internet sunt mai mari încă din anul școlar anterior, comparativ cu 2019-2020. În urma pandemiei, s-au obișnuit să folosească mai des tehnologia. Pe lângă laptopuri și tablete, s-au făcut investiții și în table inteligente.
„Costurile au crescut foarte mult. Chiar am avut o discuție în consiliul nostru de administrație cu reprezentanții Consiliului local și ai primarului, care spuneau că dacă ne-ar da buget propriu pe mână, după două luni de plătit facturi n-am mai avea bani”, spune directoarea.
Aceasta se gândește de pe acum că bugetul le va fi afectat. „Sunt convinsă că vor fi sistate alte servicii și bunuri. Am făcut deja niște modificări pentru a face economie. Aveam un pachet cu cablu și internet, compania ne-a dat și cartele pentru tabletele copiilor la începutul anului școlar trecut. Acum am tăiat cablul și am lăsat doar internetul”. Deocamdată au renunțat la un serviciu pe care îl utilizau mai puțin, însă viitorul e incert.
Instituția cuprinde clădirea din centru cu gimnaziul și liceul și încă trei clădiri arondate din comună, unde învață copii de grădiniță și primară. În total, sunt peste 1.000 de preșcolari și elevi.
În prezent, Guvernul a propus mai multe măsuri pentru a compensa cu până la 40% costurile la energie. Singurul termen pe care și l-a dat pentru asta este „în perioada următoare”.
Foto: Dumitru Angelescu
