Elevii de la Liceul Tehnologic „Duiliu Zamfirescu” din Dragalina, Călărași, unde sunt și clase de I-VIII, primesc sendvișuri și fructe, în loc de masă caldă, pentru că nu au cantină. Impactul programului e greu de măsurat, dar în ultimii ani a crescut numărul copiilor care vin la ore, spune directoarea Cristina Colțea. Asta datorită „mai multor proiecte”, nu doar pentru că beneficiază de pachet, subliniază ea. Am întrebat și Ministerul Educației despre rezultate, după 6 ani de pilotare a „Masei calde”, și am primit procente fără legătură cu programul.
Școala a început de o lună și profesorii continuă să-și cumpere măștile din banii lor, cu toate că angajatorul ar trebui să le asigure, potrivit Codului Muncii. „E ca și cum ai beneficia de o diminuare salarială”, spun sindicaliștii din educație. Există o speranță: de pe 25 octombrie, școlile și primăriile vor putea depune proiecte la Ministerul Fondurilor Europene și banii ar putea veni până la sfârșitul anului. Sunt eligibile cheltuielile făcute de la 1 august, condiția este să fie trecut clar în proiect momentul de la care se cere decontarea. Între timp, directorii de școli și profesorii sunt lăsați să se descurce. Sunt rare cazurile în care școlile au stocuri de măști, iar dacă au, le țin pentru situațiile de urgență.
Expert internațional în politici educaționale, Madlen Șerban a făcut parte din echipa care a contribuit la reformarea sistemului de educație din Kurdistanul Irakian. Își amintește de călătoriile de lucru în Irak, unde nu avea acces la telefonul mobil iar ghizii le arătau cum se pot prăji ouă pe asfaltul încins. A rămas impresionată de determinarea liderilor unei țări răvășite de război de a investi în educație. Madlen Șerban, secretar general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, a vorbit într-un interviu pentru Școala 9 despre ce înseamnă reforma educațională, digitalizarea și normalizarea relației dintre profesori-părinți și elevi.