Programele de formare, dincolo de scopul pe care îl au, acela de a le dezvolta cadrelor didactice diverse competențe profesionale, au și un alt avantaj: permit schimbul de idei. În ultimele săptămâni, în calitate de formatori ai programului „Introducere în educația media pentru profesorii de limba și literatura română și discipline conexe din unitățile de învățământ liceal”, în contextul în care vorbeam despre ceea ce conferă valoare de știre unei informații (prin valoarea de știre înțelegem calitatea unui fapt ori a unui eveniment de a fi suficient de interesant pentru a fi raportat în buletinele de știri), am adus în discuție incidentele din Serbia, concentrându-ne pe primul, în care un copil de 13 ani a ucis opt elevi și un agent de pază dintr-o școală din Belgrad.
A început să predea matematica în anii ‘80, a înființat două școli private după Revoluție, a trecut pe la inspectorul Iași și prin guvern și spune apăsat că ar trebui să scăpăm de nostalgia după școala „de pe vremea mea”. În podcastul REZOLVAT by Școala9, Liliana Romaniuc, președinta Asociației Române de Literație, vorbește despre cum a ajuns să privească literația ca pe un aspect major al educației, indiferent ce materie predai.
Oamenii își formează păreri despre ceea ce văd în jurul lor în primele câteva secunde de interacțiune. Asta se întâmplă și la școală, în relațiile dintre elevi. Cei care nu au un aspect fizic plăcut sau nu sunt atletici riscă să aibă dificultăți de adaptare și să nu își facă prieteni la fel de ușor ca cei care îndeplinesc anumite tipare, arată un studiu realizat de Universitatea Florida Atlantic.