Îmi amintesc de profesorul meu de română. Impunător, cu un mers regal. Intra în clasă (nu știu cum se făcea că ora de română era de cele mai multe ori după cea de sport), strâmba din nas și spunea: „Trei lucruri sunt urâte în lumea asta: să minți, să furi și să duhnești.” Înțelegeam ce voia să spună (mai ales atunci când folosea ultimul verb) și încercam din răsputeri să îndepărtăm de noi, în mica baie a școlii, cu apă rece, în acele vremuri în care antiperspirantele erau doar ilustrații de Neckermann, mirosul de transpirație. Ne atrăgea atenția acest ultim verb (bine, el nu folosea verbul „a duhni”, ci un altul, mult mai dur ca sonoritate), iar celelalte două treceau cumva în plan secund.
Școala 9 prezintă patru cazuri în care directori cu concurs, apreciați de comunitatea școlară pentru realizările lor sau cărora nu le expiraseră contractul, au fost înlocuiți cu membri PNL, cu profesori sprijiniți de Monica Anisie ori cu profesori cu rezultate mai slabe la concursul de directori din 2016.
Cum arată succesul într-o sală de clasă de la țară? Cum poate un profesor să vadă dincolo de paradigma predare-învățare și să îi sprijine pe elevii săi să devină cu adevărat cea mai bună versiune a lor? Sunt tutore Teach for Romania în al doilea an și te iau cu mine într-o vizită la clasă, pentru a-ți arăta cum poate arăta sprijinul real oferit unui profesor dintr-o școală vulnerabilă.