Elevii și profesorii Școlii Gimnaziale pentru Deficienți de Vedere din București au pierdut, în ultimul an, toate activitățile care îi apropiau: muzica, excursiile, serbările, sportul și terapiile pentru independență. Dar și șansa să dezvolte proiecte noi cu elevii din școlile de masă. De la începutul lui mai, elevii nevăzători și-au recuperat vechea rutină, iar profesorii se gândesc cum să readucă treptat în viața lor bucuriile extrașcolare. Și cum să tipărească în continuare manuale în Braille, căci Guvernul nu le-a asigurat niciodată.
Kuna Valentin Gabor are 18 ani, părul blond-castaniu și e mereu atent la cum se îmbracă. Viața lui se învârte între rezolvat variante de Bac acasă la profesoara lui de istorie, desenat rochii inspirate după creațiile caselor de design Dior sau Chanel și familia sa de romi tradiționali, gabori, care fac burlane „de când se știu“. Este primul din familia sa care va da BAC-ul și plănuiește să meargă la facultate. Pe lângă pasiunea pentru modă, vrea să vorbească despre prejudecățile la adresa romilor. „Nu pot să-mi văd doar de pasiunile mele, în timp ce încă sunt români care spun că toți romii sunt hoți sau vor doar să facă mulți copii.“
Copiii trebuie să se simtă acceptați în sala de clasă. Asta nu se întâmplă când sunt segregați pe diferite criterii. Se întâmplă asta la clasa pregătitoare, dar și mai târziu, când se formează clasele a cincea, apoi la liceu când e stabilită componența claselor paralele. UNICEF lucrează împreună cu Ministerul Educației la o strategie care să combată segregarea de orice tip iar Luminița Costache, specialistă în educație, explică cum ajută școlile incluzive și de asemenea, oferă și un model de școală a părinților. Citiți mai jos ideile acesteia despre ce funcționează, în SOLUTION BOX de la REZOLVAT.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
