Profesorul de geografie Răzvan Vișan a pus acum un an bazele proiectului „Citește și Dăruiește”. Elevii de gimnaziu și liceu își completează într-un formular curiozitățile, apoi profesorul caută specialiștii potriviți care să le răspundă la întrebări. Până acum, copiii au vrut să afle mai multe despre schimbările climatice, despre ce ni se întâmplă după ce murim, dar și dacă există viață dincolo de Pământ. Evenimentele au avut loc în sate și orașe din Dâmbovița și Argeș, în unele dintre ele fiind chiar singura activitate extrașcolară.
Școlile ucrainene din zonele ocupate de ruși fie s-au închis, fie au trecut la programa rusă, fie s-au mutat exclusiv în online. Profesorii se tem de persecuții din partea ocupanților, chiar și când țin lecții virtuale. Iar mulți copii sunt nevoiți să abandoneze cursurile din cauza lipsei electricității, a conexiunii la internet și a nevoilor amplificate de război, scrie publicația Politico.
În medie, 150.000 de elevi de la clasa I până la clasa a XII-a fac opționalul de educație pentru sănătate, conform datelor din sistem obținute de Școala 9. Este numărul de elevi care ar umple cam 170 de școli gimnaziale de mărime medie. Vorbim, așadar, de un procent infim raportat la numărul total al elevilor din România. Dacă ne uităm numai la componenta de educație sexuală, care se poate studia de la clasa a VIII-a în sus, în jur de 750.000 de copii l-ar putea avea în curricula școlii, dacă părinții și instituția de învățământ ar fi de acord.