Șeful statului a semnat decretele de promulgare a celor două legi, pentru învățământul preuniversitar și cel superior, marți, 4 iulie, într-o ceremonie cu fast organizată la Palatul Cotroceni. Au participat și mai mulți miniștri din Guvern, trei dintre foștii miniștri ai educației - Remus Pricopie, Sorin Cîmpeanu și Monica Anisie, parlamentari, dar și cadre didactice și rectorii unor universități din țară.
Iohannis a numit „România Educată”, proiectul aflat la baza celor două legi, drept „proiectul meu de suflet”.
Cele două legi ale Educației, pentru învățământul preuniversitar și pentru cel superior, urmează să fie publicate în Monitorul Oficial.
Președintele Klaus Iohannis a semnat decrete de promulgare a legilor educației. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Exmatricularea, religia la Bac și admiterea la liceu, măsurile care au provocat cele mai multe nemulțumiri
Cele mai importante schimbări:
Sancțiunile vor veni gradual în funcție de gravitatea faptei, începând cu observația și mustrarea scrisă. Elevul dat afară se poate reînmatricula în anul școlar următor.
Copiii nu au voie nici acum, conform regulamentelor școlare, să folosească telefoanele la ore, dar de această dată sunt prevăzute consecințe clare: profesorul poate preda telefonul numai părinților sau tutorilor legali ai elevului. Regula e valabilă doar elevilor din clasele primare și gimnaziale. Pentru liceeni, decizia de a interzice sau nu telefoanele rămâne la dispoziția școlii.
- religia va fi probă la Bacalaureat;
Va fi a treia probă a profilului uman, cea de-a treia. Astfel, absolvenții de liceu vor putea alege între religie, geografie, filosofie, economie și una dintre științele socio-umane.
- admitere la liceu cu examen pentru jumătate dintre locuri;
Examenul se dă după Evaluarea Națională, acolo unde liceul merge pe această opțiune. Practic, se dă întâi examenul de admitere pentru 50% dintre locuri, apoi se face repartizarea computerizată. Ministerul nu a explicat cum se va desfășura concret acest examen, nici din ce materii vor da elevii. Prima generație care îl va da este cea care intră în clasa a V-a în anul școlar 2023-2024, iar acest tip nou de admitere va avea loc în 2028.
- program special pentru elevii părinți;
Este o premieră pentru legea educației. Elevele însărcinate și elevii care au devenit părinți vor avea posibilitatea de a le fi motivate un anumit număr de absențe și vor beneficia, printre altele, de program mai flexibil în grupe speciale, învățare remedială, consiliere școlară și administrativă, prioritate la înscrierea copilului la școală și posibilitatea de a amâna examenele dacă acestea coincid cu perioada de naștere sau de îngrijire a copilului.
- elevii din clasele primare și cei din clasa a VIII-a vor învăța doar în tura de dimineață;
- transportul profesorilor care fac naveta va fi decontat de școli, nu de către primării;
- modalitatea de înscriere la ora de religie: cererea de înscriere se va face o singură dată și va fi valabilă pentru toată perioada de școlarizare, nu ca acum, la începutul fiecărui ciclu școlar, adică în clasa a V-a, apoi din nou în clasa a IX-a.
- a fost eliminată sintagma „promovarea diversității”, tot la cererea cultelor;
- rectorii vor putea avea doar două mandate de către cinci ani, indiferent dacă au fost întrerupte prin suspendare, demitere sau demisie;
- sancțiuni de la 5.000 de lei la 10.000 de lei pentru cei care cumără lucrări științifice sau pentru examene și de la 10.000 de lei la 200.000 de lei pentru cei care vând.
Controverse și discuții pe Legile Educației
De mai bine de un an se discută despre legile „România Educată”, de când ministru al Educației era Sorin Cîmpeanu. S-au scurs deja 7 ani de la momentul în care președintele Iohannis lansat proiectul, în 2016, și abia în 2021 prezenta documentul cu liniile trasate pentru reformarea sistemului educațional.
Discuțiile au venit la pachet cu ample dezbateri și critici, aduse deopotrivă de sindicatele profesorilor, părinți, elevi și politicieni. Ba chiar au fost contestate la Curtea Constituțională de opoziție, USR și Forța Dreptei, pe motiv că au multe prevederi neconstituționale și discriminatorii. CCR a spus în unanimitate de voturi că nu este cazul.
Înainte să ajungă la votul din Parlament, proiectele de legi au trecut printr-o serie de dezbateri-maraton în Comisia de învățământ. Sindicatele profesorilor au cerut, în mare, sancțiuni mai multe și mai aspre pentru elevi, precum reintroducerea exmatriculării - o măsură, de altfel, preluată în legi, detenție școlară și amenzi pentru părinți -, dar și ca ele însele să decidă dacă un copil să facă sau nu consiliere psihologică, în cazul în care părinții refuză. Școala 9 a relatat pe larg de la dezbateri.
Foto principală: Dumitru Angelescu
