Limba română și discriminarea. Ce este și cum se face neutralizarea genului, explicată de lingviști

Limba română și discriminarea. Ce este și cum se face neutralizarea genului, explicată de lingviști

Ai văzut scris un x la finalul unor cuvinte și nu știai ce înseamnă? Lingvistele Ștefania Oprea și Andreea Mastu au explicat pentru Școala9 neutralizarea genului, ce țări au făcut deja asta și cum poate fi atrasă o schimbare de atitudine în societate. Cu mai multă informație și înțelegere despre cum poate fi limba română mai incluzivă, ne pregătim și pentru tonele de evenimente din luna Pride. 

10.06.2024

de Andreea Archip

În iunie, în toată lumea se celebrează luna Pride, adică diversitatea de gen și nu numai. În București, Asociația ACCEPT a pregătit o serie de evenimente între 21 și 29 iunie, care se va încheia cu Marșul Bucharest Pride. 

„We are ready” este mesajul acestui an al evenimentelor. „Suntem pregătiți pentru o Românie în care persoanele LGBTQIA+ și familiile lor sunt văzute, recunoscute și protejate. Adoptarea unor legi care să răspundă acestor nevoi reale nu mai suportă amânare.”

Este și societatea românească pregătită? Noi ne-am oprit la cât de „ready” suntem să facem mici schimbări în comunicarea noastră în sensul unui limbaj mai incluziv. Așa am ajuns la Ștefania Oprea și Andreea Mastu care au cercetat limbajul neutru de gen. Ștefania este doctor în Filologie, asistent de cercetare la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti” din București și Andreea doctorandă în cadrul Școlii doctorale a Facultății de Litere din București, secția Lingvistică și profesoară de limba română.

Foto: Ștefania Oprea și Andreea Mastu (de la stânga), arhivă personală

„Schimbarea expresiei lingvistice n-ar putea să vină, în mod real, decât ulterior schimbării în societate sau, în cel mai bun scenariu, simultan cu aceasta”, cred cele două lingviste. Cert este că e nevoie de timp și o conștientizare mai largă cu privire la diversitatea de gen. Ar mai funcționa și „adoptarea unor politici sociale, lingvistice și a unor practici de promovare a limbajului neutru de gen în mass-media, în organizații guvernamentale naționale, în instituțiile de învățământ etc.”

Să începem cu începutul.

- Ce înseamnă neutralizarea genului?

- Limbajul neutru din punctul de vedere al genului, numit și limbajul incluziv de gen, se referă la totalitatea mijloacelor lingvistice folosite pentru a evita exprimări discriminatorii sau devalorizante față de persoanele care se identifică între sau în afara binarității bărbat-femeie. Vorbim, așadar, de un limbaj care are ca scop transpunerea în plan lingvistic a principiului egalității de gen și a nediscriminării pe criterii de gen. 

- Când a apărut neutralizarea genului și din ce nevoie?

- Credem că este dificil de precizat momentul în care a apărut limbajul cu gen neutralizat (vom folosi „gen neutralizat”, nu „gen neutru”, pentru că cel din urmă se referă la o trăsătură gramaticală întâlnită în română și în alte limbi). În literatura de specialitate este consemnat englezescul they cu folosire neutră într-o traducere a unui poem franțuzesc în secolul al XIV. Aceasta ar fi prima atestare a unui pronume neutru din punctul de vedere al genului. Apropiindu-ne de contemporaneitate, un aport semnificativ la ceea ce astăzi numim limbaj neutru de gen l-a avut activismul feminist global. Atât reformele lingvistice împotriva sexismului, cât și cele incluzive de gen se bazează pe ideea că genurile masculin și feminin reflectă gramaticalizarea în limbaj a genurilor sociale binare. Metodele de exprimare a identităților de gen nonbinare urmau a fi, treptat, „descoperite”, iar cel mai important rol în acest demers îl joacă în ultimii ani comunitatea LGBTQIA+. 

Nevoia pentru limbajul incluziv de gen a apărut din dorința de a recunoaște diversitatea de identități de gen și de a evita discriminarea sau marginalizarea persoanelor transgender, agender, non-binare/(gender)queer din cadrul acestei comunități. 

Membrii comunității folosesc limbajul neutru de gen pentru a vorbi despre sine într-un mod conform cu identitatea de gen nonbinară (non-femeie, non-bărbat), pentru a fi recunoscuți social drept persoane nonbinare și, nu în ultimul rând, pentru a oferi un model celor din jur, acela de a face pași înainte în direcția unei schimbări sociale. Deschiderea față de noile realități sociale a determinat, treptat, ca acest tip de limbaj să fie folosit și de persoane care nu fac parte din comunitatea LGBTQIA+ pentru a vorbi cu sau despre o persoană nonbinară.

Încercări de neutralizare a genului

- Care este situația în limba română?

- În limba română, discuțiile despre neutralizarea genului sunt abia la început. Deși nu putem vorbi despre un limbaj neutralizat cu trăsături bine definite, putem să observăm că încercări în această direcție sunt. Fenomenul a fost urmărit de noi într-o cercetare de natură lingvistică bazată pe un corpus alcătuit din interviuri, postări pe bloguri, pagini de Facebook sau Instagram ale unor persoane / asociații / organizații comunitare care promovează limbajul incluziv de gen, precum și texte expuse la festivalul Bucharest Pride 2022. 

Am observat două tipuri de opțiuni lingvistice care sunt recomandate sau care sunt deja puse în aplicare în comunicare: 

a) unele care nu presupun schimbări la nivel de formă a cuvintelor și unde efortul lingvistic pentru obținerea limbajului neutru este minimal – reformulările și 

b) unele cu caracter „invaziv”, care presupun inovație – pronume personale noi, morfemul x și omiterea dublării obiectului direct prin pronume clitic. Iată câteva exemple care reflectă fiecare situație în parte: 

Din categoria a): 

  • folosirea verbului în locul unui adjectiv: am obosit în loc de sunt obosit(ă)
  • folosirea adjectivelor invariabile, acolo unde e posibil, în locul celor variabile: sunt gata în loc de sunt pregătit(ă)

Din categoria b):

  • morfemul x, în special pe substantive (voluntarx, participantx) și adjective (sincerx, curiosx), dar și pe unele pronume și adjective pronominale (unx, altx, multx)
  • omiterea dublării, care ar presupune folosirea unui pronume clitic (-l din uite-l sau -o din uite-o): Am văzut pe Nemo (în loc de L-am văzut sau Am văzut-o).

Hen/iel/elle/elu

- Ce exemple din alte țări aveți care arată cum a funcționat neutralizarea genului? Cum s-a întâmplat acolo și în cât timp?

- Cercetarea noastră a fost de proporții foarte mici și nu am ajuns, deocamdată, să studiem fenomenul în detaliat (istoria acestuia, gradul de acceptare, de recunoaștere oficială, de utilizare a formelor neutralizate etc.). Din acest motiv, nu putem să ne pronunțăm cu exactitate. 

Sigur, despre englezescul they știe toată lumea, am întâlnit multe situații în care este folosit pentru persoanele din afara binarității de gen și este recunoscut de dicționarul Merriam Webster ca atare. 

O situație asemănătoare pare că ar fi și cu alte pronume, suedezul / danezul hen, franțuzescul iel, spaniolul elle, portughezul elu, foarte populare în rândul persoanelor nonbinare. În timp ce unele dintre ele au fost deja consemnate în versiuni informatizate ale dicționarelor explicative sau în glosare, altele sunt încă la stadiul de discuție. 

În mod clar, toate aceste pronume au stârnit un interes crescut în comunitățile lingvistice și în rândul activiștilor pentru includerea lor în normele oficiale ale limbilor respective. 

- Care sunt ingredientele, în opinia voastră, care duc la acceptarea acestei schimbări lingvistice în rândul majorității? Se poate ajunge la o majoritate atunci când această schimbare se face pe o cale artificială, printr-o normare?

- În general, norma se modifică în funcție de contextul sociocultural specific unei anumite epoci. Atunci când într-o comunitate se produc schimbări importante (de natură socială, culturală, tehnologică etc.), ele tind să se reflecte, mai devreme sau mai târziu, destul de abundent în uzul limbii. 

În situația de față, uzul mărcilor lingvistice de gen neutralizat este limitat la o parte dintre membrii unei comunități recunoscute și la apropiați ai acestora. Prin urmare, cel puțin în momentul de față, schimbările la nivel normativ, într-adevăr, nu s-ar putea face decât artificial. 

Este timpuriu să ne pronunțăm cu privire la șansele de adoptare a formelor de exprimare neutre ca gen enumerate mai sus sau a altora noi de către publicul larg, însă putem să ne imaginăm un viitor în care să existe și în România o preocupare mai mare a vorbitorilor pentru utilizarea unor exprimări respectuoase, neutre de gen. 

Normalizarea exprimărilor neutre de gen în limbajul cotidian implică, în prealabil, conștientizarea la nivel larg a diversității de gen, solidaritatea oamenilor, precum și adoptarea unor politici sociale, lingvistice și a unor practici de promovare a limbajului neutru de gen în mass-media, în organizații guvernamentale naționale, în instituțiile de învățământ etc.. 

„Nu credem că limbajul neutralizat e cel care va crea acel spațiu incluziv”

- Aveți alte exemple de introducere în limbă a unor schimbări care, chiar după dezbateri, în timp să fi fost acceptate? 

- Există exemple de schimbări lingvistice care au venit din nevoia adaptării la contextul social, și aici ne gândim în special la numele de profesii feminine (filoloagă, directoare etc.). De asemenea, ne gândim și la cazurile de promovare a formelor lingvistice corecte politic (rom în loc de țigan, maghiar în loc de bozgor, lucrător/lucrătoare sexual(ă) în loc de prostituată etc.). 

Sigur, schimbarea este întotdeauna dificilă atunci când vine pentru a corecta nedreptățile sociale, dar, din nou, schimbarea expresiei lingvistice n-ar putea să vină, în mod real, decât ulterior schimbării în societate (sau, în cel mai bun scenariu, simultan cu aceasta). 

- Ce impact poate avea neutralizarea genului în limba română și ulterior în societatea românească, în opinia voastră?

- Cu siguranță va ajuta, dar nu credem că limbajul neutralizat e cel care va crea acel spațiu incluziv, în care persoanele din afara binarității de gen să se simtă recunoscute și validate. Credem că folosirea și adoptarea acestor schimbări lingvistice vor putea doar să consolideze ceva creat în prealabil, la nivel social.

Andreea Archip

editor coordonator

Cel mai mult pe lume îmi place să fiu reporter. Nu știam asta când am dat la Facultatea de Jurnalism la Iași, dar am avut fler. Până la Școala 9, în cei 18 ani de presă, am fost redactor-șef la „Opinia Studențească”, reporter la Evenimentul Zilei, Adevărul, TVR - Departamentul Știri, Digi 24 și la Libertatea. Îmi place să fiu pe teren, să vorbesc cu oamenii, să filmez, să montez, să documentez, să scriu. 

CUVINTE-CHEIE

neutralizare gen lgbtq pride limbaj incluziv