Roblox, Brawl Stars, Fortnite și… CampioMate. Jocul care a transformat matematica „din joc individual, cu pix și hârtie, în unul de echipă”

În scaunul ei alb de piele, pe care îl rotește ușor stânga-dreapta, Daria are alură de CEO. Sau de căpitan de echipă. Se uită direct la cameră și răspunde calculat. E abia în clasa a VI-a, la Școala Gimnazială nr. 24 „Ion Jalea” din Constanța și lidera echipei GEOMETRIX în cadrul CampioMate. E un proiect extrașcoală care implică mii de elevi și profesori din toată țara care se bat în rezolvarea subiectelor de pe platformă. 

Nu e un program gândit pentru performanță înaltă, ci cu obiectivul de a crește dragul de matematică al elevilor din tot spectrul de note ale catalogului de la școală. Înscrierea e gratuită și se face cu acordul părinților. 

Copiii pot participa individual sau în echipă. Daria avea toate calitățile să ajungă în top în CampioMate singură, dar ea a vrut să facă performanță în concurs împreună cu colegii. „M-am gândit că nu prea are sens să ajung doar eu în top, pentru că nu prea câștig nimic. Dar dacă îmi ajut colegii și îi îndrum să facă provocările mai bine, să ne distrăm, nu e doar experiența mea frumoasă, e experiența tuturor și o să se simtă și ei bine cu mine, nu doar eu cu ei”, spune eleva. 

A descoperit CampioMate acum un an, când era într-a cincea, și profa ei de mate i-a spus că există „un concurs minunat”. A intrat pe platformă fix din ziua aia și i-a plăcut. „Este foarte interactiv și e pur și simplu minunat. Sunt acolo oameni minunați pe care îi întâlnești.”

Roblox, Brawl Stars, Fortnite și… CampioMate

Ca lider de echipă, spune că nu trebuie să tragă de colegii ei care sunt de la școli diferite, concursul a aprins competiția și dragul de matematică în fiecare. Sunt conectați toată ziua la un grup de Whatsapp unde se sfătuiesc pe task-urile din joc împreună cu coordonatoarea lor, profesoara Maria Burlaciuc. 

Pe lângă Roblox, Brawl Stars, Fortnite, jocuri pe care le joacă Daria și colegii ei în mod normal, s-a adăugat CampioMate. Copiii stau pe Whatsapp, dar nu să share-uiască ultimele trenduri de pe TikTok, ci ca să se ajute la mate. Daria crede că dacă școala ar merge mai mult spre genul ăsta de aplicații în zona de gaming, elevii ar fi mult mai interesați să învețe. 

„Ne trezim toți mai de dimineață pentru că vrem să facem provocările devreme și să avem restul zilei liberă. Și noi avem și școală după-amiază, aproape toți”, își explică Daria programul. 

Pe lângă faptul că sunt în topul echipelor din platformă, și cunoștințele lor s-au îmbunătățit. Colegii i-au spus Dariei că așa își recapitulează materia din anii trecuți: „Unii colegi erau mai mult, unii mai puțin pasionați, dar cu cât a trecut timpul au devenit și ei mai pasionați de matematică. Eu spun că te ajută concursul să-ți placă mai mult matematica, pentru că sunt interactive provocările, au un enunț frumos și sunt ușoare.” 

Echipa Dariei, GEOMETRIX, a ajuns pe locul al treilea la nivel național și mâine, 8 iunie, își vor primi cu toții trofeele și medaliile după luni bune de jucat și rezolvat, într-un eveniment care va fi difuzat și pe Youtube. 

Rezultate mai bune la Evaluarea Națională

Toată aventura a pornit acum trei ani, cu Maria Predoiu și Andrei Rădulescu, doi părinți cu copii la gimnaziu sau liceu, specialiști în publicitate și cu experiență în antreprenoriat, care se uitau de pe margine cum era blamat învățământul online, imediat după pandemie. 

„Mie și lui Andrei ni s-a părut că este un paradox. Copiii, când îi lași singuri, stau în online, dar profesorii și adulții spun că nu te poți conecta cu copiii în mediul în care ei aleg să stea în fiecare zi. Noi credem că nu s-au găsit metodele eficiente, de fapt”, povestește Maria pentru Școala9. Ne-am întâlnit la o cafenea din centrul Bucureștiului, unde înconjurați de voci de studenți opriți la o pauză, mi-a povestit cu pasiune toată aventura CampioMate. 

Cei doi au început să facă niște programe care să ajute experiența de învățare și apoi au văzut cum, în 2021, Inspectoratul Școlar Județean Iași a făcut o evaluare să vadă care este nivelul copiilor după pandemie. Rezultatele au arătat urmele adânci ale ultimilor ani - 70% dintre elevi nu au luat nota 5 la testarea la matematică. Dar atunci Andrei și Maria și-au dat seama că ISJ Iași le poate fi partener. S-au dus către ei cu intenția lor de a transforma modul cum învață copiii matematica. 

Când matematica e „vândută” ca un produs

„Eu și Andrei avem foarte multă expertiză în zona de marketing, de consumer experiences, pe gândit experiențe care conectează oamenii. Și am zis hai să gândim că matematica este un produs așa cum e un produs de FMCG (fast moving consumer goods, n.r.), și rolul nostru să fie să folosim tot know-how-ul pe care-l avem să-i conectăm pe copii cu matematica.”

În final au găsit partenerii cu care să plece la drum, pe lângă ISJ Iași: Societatea de Științe Matematice, Intuitex și Asociația Visuri Îndrăznețe. „Le-am explicat ideea noastră de a crea un context educațional alternativ, care presupune îmbinarea între elemente de gaming, experiențele pe care copiii le consumă atunci când nimeni nu le spune ce să facă, cu experiențe legate de matematică.”

În primul an au pilotat proiectul doar în Iași, cu o mie de copii - 50 de echipe, doar din clasele a V-a și a VIII-a. 

„Atunci când le oferi copiilor o experiență atractivă de învățare, se aprind”

„Am avut foarte multe feedback-uri calitative, copii din rural, de clasa VIII-a care ne-au spus: eu nu credeam că am șanse să intru la liceu, dar acum, după experiența CampioMate, m-am hotărât să dau la mate info. Apoi am aflat de la bunica lui că a intrat. Apoi, am avut 10 la evaluarea națională în rural și unul a fost al unui copil din CampioMate.”

Apoi, anul trecut au vrut să vadă dacă li se îmbunătățește nivelul și la școală. Tot în Iași s-au uitat la rezultatele copiilor de clasa a opta la simulare și apoi la Evaluarea Națională. „Copiii care au fost în CampioMate au pornit de la un nivel mai jos decât ceilalți copii, dar au ajuns cu vreo 40 de sutimi mai sus decât ei. Așadar, este o analiză chiar pot să spun statistică, relevantă, pentru că e longitudinală. Apoi avem feedback-uri de la copii care ne spun că au avut test și a fost ușor și că înainte le era frică și acum nu le mai e”, mai spune Maria. 

Avându-i ca testeri pe copiii lor și ai prietenilor, au putut vedea clar ce funcționează și ce nu. „Atunci când le oferi copiilor o experiență atractivă de învățare, dar atractivă pe limba lor, nu pe a noastră, atunci ei se aprind, prind aripi, se deschid, îi vezi cum vorbesc altfel, cum se sună unul pe altul și vorbesc despre proiectul respectiv”, spune Maria. 

Și a reușit să facă din matematică, așa cum îi place să spună, un sport de echipă: „Înainte de CampioMate, marea majoritate a oamenilor ți-ar fi spus că matematica e un sport individual, că este ăla când iei pixul și stai singur în fața colii de hârtie. Am vrut să schimbăm paradigma cu tot ce înseamnă partea asta de gamification pe care o avem în program.” 

În plus, ei i-a plăcut matematica în școală și își dorea ca tot mai mulți copii să simtă plăcerea aia când au rezolvat o problemă. „Eu în continuare mă relaxez făcând exerciții la matematică. Și cu copiii când suntem în mașină ne place să jucăm capcane matematice, deci pentru noi e un domeniu de relaxare. Profesorii mei de matematică cred că, pur și simplu, mi-au prezentat matematica într-un mod care să nu mă sperie și într-un mod în care să mi se pară o disciplină jucăușă”, spune ea. 

Cum funcționează competiția

Înscrierile în concurs se deschid de obicei în noiembrie, profesorul își face un cont, obține un cod pe care apoi îl dă copiilor de la clasă, după ce părintele își dă acordul. Apoi, copilul înscris intră în etapa de calificări, cu mai multe probe, pe baza cărora, în funcție de nivel, este repartizat în două divizii - Beta și Gama. 

Apoi se formează echipele. Anul acesta au fost în concurs 10 mii de elevi din 790 de școli și aproape 700 de profesori. 

Fiecare profesor-antrenor primește 20 de elevi, nu neapărat din clasa sa sau din orașul său, poate fi de oriunde din județ. Există și o bancă de rezervă de unde cei mai activi copii sunt apoi cooptați în echipe. Când echipele s-au format, încep etapele de competiție, cinci în total și la finalul lor fiecare copil are un scor de jucător și fiecare echipă are un scor de echipă: gold, silver sau bronze. 

La clasa a VII-a, de pildă, pe locul I e Echipa lui Descartes, mentorată de profesoara de matematică Aida Andreea Grecu de la Școala Gimnazială „Nicolae Iorga” din Iași. 

Este al doilea an în care Andreea s-a implicat în proiect și spune că anul ăsta „s-a răzbunat”. „Cu echipa mea am rezonat din prima zi în care ne-am întâlnit. Iar de atunci simt că evoluează în fiecare zi și că eu evoluez odată cu ei”, spune profesoara. 

Clasa de la școală și clasa din tot județul

Nu sunt copii de la școala în care predă, ci 20 de elevi din 14 școli diferite din urban și rural din tot județul, adunați în funcție de rezultatele din calificări. Exact ca la fotbal. 

„Intenția mea chiar asta a și fost - să nu-mi aleg copiii de la clasă. Pentru că eu cred că sunt un profesor atipic de matematică și am vrut să vadă și alții cum sunt. Am însă elevi din clasă în CampioMate, tot în echipe de top, dar antrenați de alți profesori.”

Andreea investește mult în munca ei în latura socială și emoțională. „Sunt un profesor prieten, dar atunci când trebuie. Exigent, la fel, când este necesar. Atunci când lucrezi cu copiii, trebuie să dedici mult timp din timpul tău să-i cunoști individual. Pentru că odată ce știi despre provocările lor, poți mai ușor să-i ajuți să evolueze - și nu neapărat la matematică”, crede ea. 

Spune că o relație bună elev-profesor atrage dragul de învățătură: „Atâta timp cât elevul te îndrăgește sau atâta timp cât are încredere în tine, nu trebuie să aibă aptitudini spre matematică ca să și îndrăgească matematică și să o învețe, nu la nivel de performanță, dar astfel încât să se descurce la un examen și să folosească mai târziu ceea ce au învățat.”

Cât despre munca ei în CampioMate, pentru Andreea e esențial să țină echipa unită, să creeze o strategie cu care să fie toți de acord și un obiectiv clar. Asta înseamnă cel puțin două ore în plus peste programul zilnic de la școală. 

„În fiecare dimineață, eu i-am trezit cu un mesaj la care ei răspund frumos și își spun intenția pentru ziua respectivă. Îmi spun un pic din programul pe care îl au, astfel încât eu să pot să-mi fac o agendă să le vin în sprijin. Timid la început, dar în timp au învățat că nu este o rușine să ceară ajutorul. În clasă uneori le este rușine să ceară ajutorul, pentru că se gândesc că sunt judecați sau că ceilalți râd de ei. Aici au învățat că nimeni nu râde de nimeni.”

„Nu le mai este frică, nu le mai este rușine dacă dau un răspuns greșit”

Le dă feedback constant, le spune dacă au evoluat la materie, dar și dacă își ajută colegii sau sunt mai deschiși în relații primesc aprecieri. 

„Nu sunt copii care fac performanță în mod normal, sunt copii care sunt buni la clasă, unii mai puțin buni sau care nu erau așa pasionați de matematică. Dar cadrul din CampioMate cred că este unul atractiv, ei au posibilitatea să afle răspunsul din mai multe surse, îi poate ajuta un profesor, antrenorul de față, sau pot cere ajutorul colegilor. Ori asta nu prea fac ei cu temele.”

Marele câștig al experienței din concurs este pe latura socială, crede profesoara din Iași: „Acum au mai multă încredere în ei, sunt mult mai deschiși. Nu le mai este frică, nu le mai este rușine dacă dau un răspuns greșit. Acum studiază mai mult.”

Dacă ar fi să le dea note ca la clasă, Andreea crede că echipa ei a crescut, la mate, de la un 6-7 la 9.

Astăzi știe valoarea echipei sale și se uită cu mândrie la independența lor. „Eu nu am emoții acum cu ei. Eu știu că deja pot și singuri să se descurce. Aș putea să spun despre fiecare copil din echipa mea câte ceva, cum va reacționa când deschide provocările, ce atitudine are. Îi cunosc pe toți, mi-am lăsat timp să-i cunosc. I-am sunat, am discutat cu ei și în afara contextului de concurs. Cred că e foarte important la un antrenor.”

Oricum, Andreea e la fel și în fața ecranelor și la clasă față de elevii ei: „Mereu folosesc arta întrebării, ca să-i aud vorbind, să văd ce gândesc, să-i provoc să gândească. În pauză vorbesc cu un elev pe care l-am simțit în ziua respectivă că nu este în apele lui sau încerc să văd care-i provocarea lui de acasă. Încerc cumva să le rescriu povestea.”