Logopedul este persoana specializată în evaluarea, diagnosticul și corectarea tulburărilor de limbaj sau scris. Terapia logopedică ajută orice persoană să se exprime corect, ușor și inteligibil, să-și corecteze defectele de pronunție, să își îmbunătățească ritmul și fluența vorbirii. Logopedul Andreea Năstase a povestit pentru Școala 9 despre cele mai frecvente probleme întâlnite la ea în cabinet.
Școala 9: Care sunt principalele probleme pentru care vin părinții la tine cu copilul de mână?
Andreea Năstase: Ne confruntăm cu o creștere îngrijorătoare a cazurilor de întârziere în dezvoltarea limbajului expresiv în rândul copiilor. O altă tulburare întâlnită des printre preșcolari o reprezintă dislalia, pronunția stâlcită a sunetelor.
De unde vine această creștere?
Ne confruntăm cu o atitudine hiperprotectoare a părinților care se transformă ușor și pe nesimțite într-o lipsă de stimulare verbală, motorie și cognitivă a copiilor. În plus, părinții oferă copiilor acces îndelungat la ecrane de orice tip la vârste fragede. Se cunoaște faptul că expunerea timpurie la ecrane se asociază cu tulburările de atenție, atenția fiind un proces psihic cognitiv ce stă la baza învățării.
Cum îl ajută logopedul pe copilul cu tulburări de limbaj?
Logopedul este prietenul copilului, este terapeutul care îl ajută pe copil să își îmbunătățească pronunția sau să-și descopere vocea atât de prețioasă și atât de necesară pentru a putea comunica.
Care sunt pragurile de dezvoltare normală a limbajului la sugar și la copilul mic?
Pentru că limbajul să se afle în parametrii unei dezvoltări normale este foarte important ca sugarul să lalalizeze (gângurească, n.r.) începând cu lunile 5 sau 6, iar în jurul vârstei de 1 an să spună deja primele cuvinte cu sens.
„Terapia logopedică poate fi începută și la vârsta de 1 an”
Care este vârsta recomandată pentru începerea unei terapii?
Depinde foarte mult la ce diagnostic ne raportăm. Dacă ne referim la întârzierea în dezvoltarea limbajului, terapia logopedică poate fi începută și la vârsta de 1 an sau cât mai devreme posibil, iar dacă ne gândim la o tulburare de pronunție, vârsta potrivită pentru începerea terapiei logopedice poate fi cea de 4 ani. În cazul unei tulburări de ritm și fluență precum bâlbâiala, după vârsta de 4 ani și jumătate.
Cum se desfășoară o ședință de logopedie? Ce se întâmplă la o astfel de întâlnire?
În cadrul terapiei logopedice dezvoltarea unei relații bazate pe încredere și prietenie reciprocă cu copilul este esențială pentru progresul intervenției. Jocul este limbajul comun dintre logoped și copil și doar prin joacă reușim să îndeplinim obiectivele logopedice .
Cât durează o ședință și de câte ori pe săptămână e necesar să te viziteze copilul?
De obicei o ședință durează în jur de 50 minute, iar frecvența diferă în funcție de gravitatea diagnosticului. Astfel că, putem vorbi de o ședință săptămânală, dar sunt și cazuri în care ne întâlnim cu un copil și de 5 ori pe săptămână.
Ce ar trebui să urmărească părinții ca să poată preveni sau interveni din timp?
Întotdeauna sfătuiesc părinții să fie extrem de atenți la dezvoltarea limbajului copiilor lor astfel încât să se încadreze în parametri normali de dezvoltare, să renunțe la hiperprotejarea copiilor, evitarea ecranelor sub vârsta de 2 ani și să le permită copiilor să fie autonomi.
Ce sfaturi oferi părinților? Când să te caute un părinte? Când ar trebui să se alarmeze?
Dacă cel mic are 2 ani și nu înțelege ceea ce i se comunică sau se exprimă în majoritatea timpului cu ajutorul limbajului gestual, adică arată cu degetul ce vrea sau îi trage de mână pe părinți când își dorește un lucru. În cazul în care cel mic are 3 ani și nu se înțelege nimic din exprimarea acestuia, dacă are 5 ani și se bâlbâie sau are 8 ani și confundă literele, iar scrisul este dezordonat.
„Părinții vorbesc foarte mult cu copiii lor, dar folosesc monologul în locul dialogului”
Cum ar putea un părinte să stimuleze limbajul copilului?
Vorbind cu el și cerându-i să răspundă înapoi. În general, părinții vorbesc foarte mult cu copiii lor, dar folosesc monologul în locul dialogului. În altă ordine de idei, evitând ecranele până la vârsta de 2 ani și jumătate, evitând alimentele cu textură fină, blenduite căci musculatura aparatului fonoarticulator va avea o mobilitate scăzută și astfel și copilului îi va fi foarte dificil să articuleze sunetele.
Ce cărți crezi că sunt benefice părinților și e imperios necesar să le parcurgă?
Din fericire, trăim niște vremuri minunate din punct de vedere al informației. Avem acces facil la enorm de multă informație: cărți, articole, emisiuni TV, podcasturi, webinarii live. Recomand toate cărțile de parentaj și de asemenea, webinariile de pe Facebook legate de stimularea limbajului.
