Contextul pandemiei a accentuat problema privind pericolele la care sunt expuși copiii pe internet. Fie că e vorba de școala online, de căutarea informațiilor necesare realizării lecțiilor, socializare sau divertisment, device-urile au devenit un instrument indispensabil pentru desfășurarea activităților zilnice, pentru tineri cu vârste din ce în ce mai mici, iar timpul petrecut în lumea internetului a crescut.
Încă din anul 2019, un studiu publicat de către British Board of Film Classification (BBFC), în care au fost intervievați aproape 2300 de respondenți, total format din copii și părinții lor, a tras un semnal de alarmă privind accesul copiilor cu vârste din ce în ce mai mici, pe internet, la filme cu conținut pornografic și asupra faptului că mulți părinți nici nu realizează acest risc. Astfel, datele obținute pentru categoria de vârstă 11-13 ani, arată că:
- 51% au vizionat pornografie;
- Peste 60% dintre copiii care au vizionat pornografie au făcut-o neintenționând acest lucru;
- 75% dintre părinți credeau că cei mici nu au văzut pornografie însă, în realitate, 53% dintre copiii lor au răspuns că văzuseră.
Și mai îngrijorător este faptul că unii copii au văzut materiale cu conținut pornografic la vârsta de 7-8 ani iar efectele negative asupra dezvoltării acestora din punct de vedere cognitiv, emoțional, comportamental, relațional pot fi foarte puternice.
Prevenția - cea mai bună cale pentru siguranța copiilor
Atunci când copilul este îndeajuns de mare să plece singur de acasă, părinții se asigură că acesta are abilitățile necesare pentru a ajunge la destinație în siguranță. Avem un punct A – punctul de plecare și B – locul unde trebuie să ajungă. Însă, procesul de a ajunge din A în B implică o serie de abilități: trebuie să știu să încui ușa, să folosesc liftul, acolo unde e cazul, să traversez strada corect, pe trecerea de pietoni și să cunosc semnificația culorilor semaforului. Fără aceste cunoștințe, cu puțin noroc este posibil să ajung în siguranță la destinație, însă există și o probabilitate mare să fiu rănit. Cam așa trebuie să fie și cu telefonul cu acces la internet.
Părinții trebuie să aibă grijă mai întâi să transmită principalele abilități necesare folosirii internetului în siguranță:
- Copilul să fie capabil să facă diferența între bine și rău, să evalueze și să recunoască o situație potențial dăunătoare cum ar fi reclamele mincinoase, link-urile suspecte, materiale cu conținut sexual explicit;
- Să cunoască semnificația cifrei 18 care atunci când o întâlnește înseamnă că acel conținut este adresat adulților, motivul fiind că dacă îl accesează poate să vadă lucruri care îi vor crea confuzie și este mai bine să aștepte până devine major;
- Să știe ce trebuie să facă atunci când accesează un link cu conținut nepotrivit pentru vârsta lui și anume, să închidă când ceva îl face să se simtă inconfortabil și să povestească unui adult de încredere despre ceea ce a văzut și despre impactul pe care l-a avut asupra lui.
- Încurajez părinții să învețe copilul să întrebe dacă poate accesa un link sau un site, dar asta presupune ca părintele să fie disponibil să răspundă și să motiveze de ce, atunci când răspunsul este negativ. Cel puțin la început este nevoie de o astfel de conduită până tânărul capătă o anumită autonomie.
În plus, verificarea istoricului căutărilor, aplicațiile de parental control și limitarea accesului la internet pot tine departe copiii de pericole.
Părinții trebuie să le vorbească copiilor despre pornografie?
Răspunsul este da! Încă de dinainte ca aceștia să vadă, ar fi bine ca preadolescenții (11-13 ani) să afle de la părinți că există niște filme destinate adulților, în care se face sex. Este important acest lucru pentru că efectele asupra copiilor pot fi considerabil mai slabe dacă au idee despre ce este vorba.
Recomand ca discuțiile despre pornografie să fie făcute plecând de la situații din realitate. Spre exemplu, în relația dintre o femeie și un bărbat există sentimente de atracție, iubire, în filmele dedicate adulților, nu; acordul femeii este important, sexul protejat este obligatoriu, durata actului sexual din realitate nu este ca în filme, oamenii reali nu arată și nu se comportă ca cei din filmele porno etc.
Un aspect important care să fie prezentat copiilor este acela că actorii din filmele destinate adulților sunt plătiți pentru asta și că există o adevărată industrie în acest domeniu. Un psiholog canadian, spune că tinerii, într-o discuție despre consumul de droguri, au reacționat mai bine atunci când li s-a explicat că dacă vor cumpăra substanțe interzise există persoane care se îmbogățesc, decât atunci când li s-au prezentat pericolele la care se expun.
Efectele pe care le poate avea pornografia asupra copiilor
Vizionarea de filme cu conținut pornografic explicit la vârste mici poate influența negativ dezvoltarea preadolescenților sub mai multe aspecte:
- există riscul să își înceapă viața sexuală mai devreme decât media de vârstă din care fac parte, să aibă mai mulți parteneri sexuali și o tendință cresută de a avea frecvent aventuri de o noapte, să adopte comportamentele văzute și să încerce să le reproducă;
- să creadă că sexul în afară emoțiilor și sentimentelor dintre două persoane este în regulă sau că agresivitatea este acceptată și oferă plăcere;
- induc ideea că femeia este un obiect, lucru care poate avea un impact negativ pe termen lung atât pentru fete (care pot înțelege că trebuie să fie supuse), cât și pentru băieți, inducându-le ideea că trebuie să fie dominatori, influențând relațiile pe care aceștia le vor avea la vârsta adultă. Sau că femeia îmbrăcată sexy, sumar caută sex;
- formarea ideii că sexul neprotejat este o variantă bună, iar acest aspect duce la creșterea riscului de a contracta o boală cu transmitere sexuală sau a sarcinilor nedorite în rândul minorilor;
- este subminată ideea că bărbatul trebuie să ceară acordul femeii;
- se creează așteptări nerealiste privind durata sexului, performanța, aspectul fizic, iar acesta poate duce la rușine, vină ,anxietate, scăderea stimei de sine.
Bineînțeles, consumul regulat de pornografie la vârste fragede poate determina dezvoltarea unor comportamente obsesiv – compulsive specifice adicției, fapt ce ne duce în sfera patologiei și necesită intervenție specifică tratamentului dependențelor.
Cum trebuie să reacționeze părinții
Este important ca părintele să se axeze mai mult pe ceea ce a însemnat această experiență pentru copil și mai puțin pe faptul că nu trebuia să se întâmple, evitând reacțiile disproporționate. Certurile și pedepsele nu își au locul în acest punct, scopul fiind acela de a diminua posibilele urmări negative ale vizionării unor materiale pornografice.
Sunt potrivite unele întrebări precum:
- unde era, dacă mai era cu cineva sau singur, cum s-a simțit, ce a gândit, dacă are întrebări, mai are de gând să urmărească, de ce da, de ce nu;
- ce crede despre protagoniști, de ce crede că au ales să facă asta, la ce folosesc filmele porno, ce părere are el?.
Ele invită copilul la introspecție și gândire critică, iar părintelui îi facilitează accesul la informații privind unele puncte slabe, dacă este afectat atât de tare încât să necesite ajutorul specializat al unui psihoterapeut, ce subiecte trebuie să abordeze în viitor. Spre exemplu, dacă un copil spune că un prieten i-a arătat, ceea ce se întâmplă frecvent, și că s-a simțit jenat de conținut, dar nu a avut curaj să plece sau să spună că nu mai vrea să vadă, un lucru care trebuie învățat pe viitor este că poată spune nu, în general, nu doar în situații de genul acesta.
Cred că este important ca fiecare părinte care citește acest articol să înțeleagă că atitudinea - ceea ce absoarbe copilul din atmosfera familiei privind deschiderea pentru a aborda subiecte cu temă sexuală - poate face diferența între o experiență posibil traumatizantă și una oarecare, nedorită, dar care poate fi înțeleasă și controlată.
