În ce condiții se deschid școlile din semestrul al doilea, după câte îmbolnăviri într-o clasă se trece la învățământul online și ce fac cadrele didactice cu comorbidități care predau la grădiniță sau la învățământul primar, acolo unde nu există pedagogi cu care să fie înlocuiți? Răspundem la toate întrebările cu privire la deschiderea școlilor pe baza ordinului comun al ministerelor Educației și Sănătății și declarațiilor făcute de oficialii Ministerului Educației.
Tineri, unii la vârstă, alții mai mult în suflet, de la 15 la 80 de ani s-au adunat la un prânz intergenerațional organizat de inițiativa „La o șuetă” și Asociația „Niciodată singur” în București. Au stat trei ore la masă și timp de două feluri de mâncare, un desert și-o limonadă au vorbit „de-ale vieții”. Conflictul dintre generații s-a topit în veselia generală, astfel că cei care au avut primul televizor la 20 de ani au găsit teme comune de discuție cu nativii digital, au schimbat numere de telefon și s-au despărțit cu îmbrățișări și promisiuni că va exista o data viitoare. Într-o societate globală tot mai atomizată, singurătatea îi afectează deopotrivă pe tineri și pe seniori, arată cercetările internaționale.
Când ai ales învățământul nu te-ai gândit la ce te așteaptă, așa e?
În general, din afară, a fi profesor/profesoară, pare o bagatelă. Mergi la școală, predai câteva ore, apoi ești liber. Pleci acasă când alții revin din pauza de masă la locul de muncă, vara, cât e ea de lungă, e în întregime a ta, ai vacanță de Crăciun și de Paște și ești plătit de la buget. Bașca mai primești și tichete de vacanță.
Este tentant.
