

Am considerat întotdeauna că școala este acea instituție care trebuie să fie înaintea vremurilor, că profesorii sunt primii care descoperă noutățile și tendințele din domeniul lor ca să poată crea competențe adevărate pentru copiii din fața lor. M-au mirat mereu studiile care spuneau că profesorii sunt categoria cea mai rezistentă la învățare, și nu doar prin țara noastră – să nu perpetuăm mitul unicității noastre absolute.
Un elev de clasa a zecea și profesorul său de geografie explică de ce e importantă pentru ei protejarea mediului. Unul din generația activistei suedeze Gretei Thunberg, cu ochii pe summit-urile de mediu și pe rețelele sociale tot mai active în lupta împotriva încălzirii globale. Celălalt, format într-o perioadă în care nu exista plastic și în care elevii aveau, totuși, o „cotă obligatorie” de deșeuri de adus la școală. Lucian Cismaru (16 ani) și Dan Eremia (46 de ani) de la Colegiul Național „Grigore Moisil” din București încearcă să atragă atenția cu privire la Planeta pe care o lăsăm moștenire, mai ales în contextul în care războiul din Ucraina ridică nivelul poluării.
Unu din cinci copii din mediul rural nu este niciodată fericit sau este doar uneori fericit, iar în peste un sfert din gospodării copiii nu se spală întotdeauna pe mâini de după ce merg la toaletă. Acestea sunt câteva dintre concluziile celui de al V-lea raport „Bunăstarea Copilului din Mediul Rural“ pe care World Vision România îl lansează astăzi. Mihaela Nabăr, directoarea organizației, ne-a explicat într-un interviu care sunt principalele nevoi ale copiilor din mediul rural observate în urma cercetării.