

A terminat Colegiul de Informatică „Tudor Vianu” în comunism, când abia apăruseră PC-urile. A fost printre puținii olimpici la informatică ai țării, iar părinții săi au lucrat amândoi la Centrul de calcul înființat de Grigore Moisil. S-a angajat la Google în SUA în anii 2000, deși nu știa nimic atunci despre companie. S-a întors în țară fiindcă și-a dat seama că vrea să predea într-un loc unde să facă o diferență. De 13 ani pregătește elevi care ajung printre primii pe țară în fiecare an. Crede că România e pe bune tare la informatică și că lucrul ăsta trebuie încurajat. Într-un interviu pentru Școala 9, Cristian Frâncu vine cu o opinie contrară percepției generală despre sistemul de educație românesc: „E unul bun. Cine spune altfel nu are comparație!”.
Carmen Paraschiveanu, 42 de ani, este mama a doi copii de clasa a cincea și a șaptea. Dezamăgirea cu privire la sistemul educațional a făcut-o să se gândească tot mai serios la o soluție radicală - emigrarea. „Acum nu se mai pleacă din țară din cauza salariilor, a joburilor sau caselor. Posibila noastră plecare e motivată de educație”, a explicat pentru Școala 9. În plus, are exemplul și altor prieteni împrăștiați prin Europa care îi încurajează.
Tinerii de azi sunt prea sensibili, este e temă predilectă atunci când se vorbește despre generații. Am provocat-o pe psihologa Diana Vijulie la o discuție despre diferențele dintre generații și despre ce înseamnă „sensibilitatea” adolescenților și tinerilor versus cea a părinților și bunicilor.