

Grădinița Bună a început în Ferentari, în 2017, cu șase copii și cu ușa clasei deschisă. Era singura condiție pusă de părinți ca să se asigure că nimeni nu le bate copiii. Opt ani mai târziu, Grădinița Bună funcționează șase zile pe săptămână în Jilava și acoperă tot ce sistemul public nu reușește să rezolve pentru comunitățile marginalizate: hrană, transport, îmbrăcăminte.
Cu haine și rechizite noi, cu flori în mână și cu emoții au început școala cei aproape 2,8 milioane de copii din România. Prima zi de școală a însemnat și discursuri ținute de directori, primar, preot, polițist. La Colegiul „George Coșbuc” din București, Ministrul Educației a eliberat un mănunchi de baloane iar la Colegiul „Gheorghe Lazăr”, premierul Florin Cîțu s-a legănat pe ritmul melodiei de la Voltaj, „Tânăr vreau mereu să fiu”. Cum arată prima zi de școală în alte țări europene? Părinți români din Finlanda, Marea Britanie, Italia și Austria ne-au răspuns la această întrebare.
Sunt peste 400 mii de studenți în toată țara, arată raportul Starea învățământului superior. Rata abandonului este ridicată, aproape jumătate dintre cei care s-au înscris la studii de licență ajung să termine facultatea. Motivul principal este lipsa banilor, iar pe locul doi stă faptul că nu reușesc să-și ia examenele și să se adapteze la viața de student. La Universitatea din București de pildă, aproape 60% dintre studenți sunt din provincie. Am vorbit cu mai mulți tineri despre ce a însemnat adaptarea la jungla bucureșteană și cu un psiholog care oferă soluții celor care se simt anxioși sau stresați.