REZOLVAT. Dezamăgită de tot ce nu merge, Ivona Munteanu voia să plece din țară. A decis până la urmă să rămână și să fie parte din soluție - așa că s-a făcut profesoară. A coborât repede „de pe tocuri”, cum avea să povestească, și și-a lăsat mantia de salvator acasă când s-a lovit de realitățile din școlile dezavantajate. Șapte ani mai târziu e tot aici, predă limba română la un liceu tehnologic din Călărași și este coordonatoare de literație la Asociația pentru Valori în Educație. Am vorbit cu Ivona despre ce înseamnă literația, cum poate fi dezvoltată la elevi, ce soluții are ea la clasă și ce resurse au profesorii pe platforma gratuită ALFABETAR.
În toamna anului trecut, profesoara de engleză Teodora Trișcă punea public întrebarea: „Vrei să predai o lună la țară?”. Practic, voia să organizeze rezidențe educaționale în Lechința, Bistrița-Năsăud, un sat cu dealuri verzi și poezie, dar cu puține oportunități de activități extrașcolare pentru elevi. Nebunia de a atrage orășeni să lucreze cu copiii de la țară i-a ieșit. A avut loc deja sesiunea de teatru și de aikido și urmează tabăra de informatică.
Din cei 200 de români care pleacă anual din România, până în 3% o fac pentru studii. Unii fiindcă vor universități de top sau pentru că specializările la care visează nu există la noi, cei mai mulți doar pentru că pot. Mulți profesori le susțin și încurajează demersul. I-am provocat să dezbată tema încurajării migrației pentru studii pe Anca Petrescu, lector de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Mirabela Amarandei, director al Direcției de Orientare Strategică și Politici Publice în cadrul Universității din București și Simion Ilie, director adjunct în Ministerul Finanțelor, care a studiat în străinătate și a revenit în țară.
