

Născut în România, însă emigrat în Israel cu familia de la vârsta de doi ani, Andrei Marin a parcurs toate etapele educației sale preuniversitare, începând cu grădinița și până la liceu, acolo. S-a repatriat în 2020, iar acum este student la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași. Andrei ne-a povestit despre materiile pe care le-a studiat în Israel, despre structura examenelor, despre relația profesor-elev, dar și despre modul în care a reușit să își păstreze conștiința identității românești pe parcursul celor 20 de ani petrecuți departe de țară.
Aproximativ 650 de elevi din țară mai învață azi rusa ca limbă străină în școli și licee. În București, se predă în numai două licee, deși înainte de Revoluție se studia în aproape toate școlile. Profesoara Virginia Duțu de la Liceul Teoretic „Decebal” crede că rusa ar trebui privită mai degrabă ca limba lui Dostoievski decât ca cea a comunismului și-a Războiului Rece. Școala 9 a participat la una dintre orele profesoarei ca să afle de ce învață elevii ei, născuți la 15 ani după Revoluție, limba rusă.
În timp ce Finlanda oferă tuturor elevilor o masă caldă de peste 70 de ani, România încearcă să implementeze, de șase ani, un program-pilot de acordare a unui „suport alimentar” pentru preșcolarii și elevii din 150 de școli și licee din țară. Un facilitator comunitar și un activist, doi oameni de la firul ierbii care lucrează cu copii din comunități școlare, explică pentru Școala 9 de ce hrana în școli ar fi esențială.