

Un atac cu bombă în apropierea unei școli din Kabul, Afganistan, a dus la moartea a 85 de eleve. În Nigeria, în ultima jumătate de an, 600 de elevi au fost răpiți direct de pe băncile școlii de grupări criminale. Sunt știri care rareori ajung în România, aflată la 8000 de kilometri de Nigeria și la 3700 de Afganistan. Activista și experta în securitate Kemi Okenyodo de la organizația West Partners Africa a explicat pentru Școala 9 de ce ei fac tot posibilul ca realitatea din țara lor să fie cunoscută în lume și de ce școlile au devenit o țintă: extremiștii au înțeles că educația este cea mai eficientă armă împotriva lor.
Mai multe studii citate de The Conversation indică faptul că eliminarea scrisului de mână din școală – așa cum se petrece în Finlanda, unde nu se mai predau lecții de scriere și caligrafie – nu este o idee bună. Mințile noastre nu sunt pline de idei neînsuflețite. Trebuie să ținem cont de corpurile și de simțurile noastre pentru a explica fenomene care altfel sunt inexplicabile, mai arată cercetările.
Vremurile miuțelor și jocurilor de-a prinselea pe mijlocul străzii au apus. Orașele au devenit tot mai nesigure pentru copii, iar părinții tot mai temători să-i lase singuri. Mai mult, nu doar că și-au pierdut locurile de joacă, treptat rămân și fără dreptul de a-și însoți părinții la restaurant sau în hoteluri. S-a întâmplat recent ca un local din București să impună regula ca cei mici să stea permanent așezați, dar e un trend global. Polarizată, discuția pendulează între „locurile child free încalcă drepturile omului” și „copiilor crescuți cu prea multă libertate le lipsește bunul simț”. Dar dezbaterea e multifațetată și cu rădăcini până în comunism.