- Anunțul lansării proiectului a fost făcut marți, 23 ianuarie, într-o conferință de presă susținută șefa Inspectoratului Școlar al Județului Cluj, Marinela Marc, cea care a și testat aparatul, după cum a relatat ziarul local Făclia.
- Inventatorul Dumitru Grigore susține că a făcut teste înaintea punerii pe piață de care s-au ocupat „colective de psihologi” și amintește de Concursul Patriot Fest unde aplicația a luat marele premiu, trecând printr-o „jurizare de specialitate asigurată de către MApN, SRI, MAI, SPP, STS și New Strategy Center”.
- UPDATE După o zi de dezbateri în spațiul public, Inspectoratul Județean Cluj a anunțat că nu va mai promova în școli acest proiect.
„Literatura pe baza căreia s-au făcut aceste aparate nu este revizuită de specialiști în domeniu, ceea ce o face îndoielnică”, spune Gabriel Balmuș, cercetător principal la Institutul de Cercetare a Demenței din Marea Britanie, Universitatea Cambridge, care a analizat studiile pe care spune că se bazează firma din Cluj.
„Am dubii foarte serioase că ar putea fi vreodată oferită validitate pentru acel sistem. Nici dacă ți-aș pune EEG-ul pe cap, nu pot să măsor structura de personalitate”, spune și profesorul universitar Dragoș Iliescu de la Universitatea din București, președintele Școlii Doctorale de Psihologie și Științe ale Educației.
Ce promite inovația de la Cluj
Inspectoratul Școlar Județean Cluj a lansat în această săptămână, într-o conferință de presă, proiectul „Încotro? Eu?”, prin care 100 de elevi de clasa a XI-a din Cluj-Napoca vor fi incluși într-un proiect pilot prin care vor fi testați prin scanarea mâinilor pe un dispozitiv timp de 5 minute pentru identificarea abilităților care să-i direcționeze către alegerea carierei, scrie Cluj24.ro.
„Este un neurostimulator, pe care elevii își pun palmele, iar ulterior sunt supuși unor impulsuri electrice de voltaj foarte mic prin care le este stimulat creierul. Creierul răspunde înapoi, moment în care scannerul intră în modul de colectare date. Procesul se repetă până se colectează date suficiente la nivel de activitate neurodermală, iar informațiile sunt interpretate de un algoritm inventat de noi”, a explicat la eveniment Andrei Galoș la eveniment, reprezentantul firmei Psyhometric Systems Cluj-Napoca, citat de publicația Cluj24.
Inventatorul: „Desigur, un răuvoitor poate pune etichete ab initio”
Dispozitivul numit MindMi este inventat de Dumitru Grigore. Acesta este, potrivit descrierii de pe platforma Patriotfest „inginer fizician, licențiat în psihologie, cu un doctorat în mecatronică, susținut la Academia Tehnică Militară, Facultatea de Mecatronică și Sisteme Integrate de Armament, în cadrul unei cercetări bazate pe neuroștiințe”.
Acesta este și consilier pentru tehnologii avansate al societății pe acțiuni Tracia Unită, care promovează „Școala Zalmoxiană”, scrie Educație privată. Dumitru Grigore susține însă că „niciodată în activitatea mea nu am desfășurat în interesul și folosul acestei entitati vreo activitate de consiliere în ceea ce privește tehnologiile înalte, nu am calitatea de consilier al acestei entități și nu împărtășesc credințe spirituale, altele decât cea creștină ortodoxă. Asocierea mea ca preot ortodox cu «promovarea Școlii Zalmoxiene» este inexactă, neadecvată și defăimătoare”.
Într-un răspuns în scris pentru Școala 9, acesta spune că a realizat un studiu de validare statistică pe un eșantion de o mie de persoane. „De toate aceste studii de validare statistică s-au ocupat câteva colective de psihologi, sprijiniți într-un studiu aplicat în psihologie clinică de către Facultatea de Psihologie din Târgu Mureș.”
Mai mult, acesta menționează și că au depus un dosar de validare din 2019 la Colegiul Psihologilor din România: „Până în prezent nu am fost notificați într-un sens sau altul, deci așteptăm și punctul de vedere al acestui înalt for psihologic românesc.”
În ceea ce privește contestațiile din partea comunității științifice, acesta vine cu argumentul existenței unui brevet înregistrat potrivit legislației din România. „Un specialist bineintenționat (deci un om care cunoaște domeniul acesta de cercetare și care este capabil să înțeleagă paradigma electrodermală) poate să constate atât sursele științifice utilizate de noi în argumentarea modelului propus, cât și soluția tehnică brevetata la OSIM, cu Brevetul 127615 din 29.11.2013, unde sunt implicate aspecte științifice explicate pe larg. Desigur, un răuvoitor poate pune etichete ab initio, fără măcar să parcurgă modelul matematic pe care l-am propus și descris în lucrările publicate, unele chiar pe website-ul aplicației”, sunt explicațiile acestuia.
Premiat de o comisie „asigurată de către MApN, SRI, MAI, SPP, STS”
Profesorul face și precizarea că aceste teste se fac cu acordul scris al părinților sau tutorelui legal și că „valorile relevate în tabelele acestor rapoarte nu se pot constitui într-un diagnostic medical şi nu pot fi considerate argumente unice în plasarea forţei de muncă, sau în alte decizii ce privesc persoana investigată!”
Inventatorul amintește în răspuns de Concursul Patriot Fest unde aplicația a luat marele premiu, trecând printr-o „jurizare de specialitate asigurată de către MApN, SRI, MAI, SPP, STS și New Strategy Center” și de medalia de aur de la Salonul de invenții de la Geneva.
„Salonul de Inventică de la Geneva este o mașinărie de făcut bani pentru organizatori, un mod de a își cumpăra o medalie și un oarecare prestigiu pentru participanți (în rândurile celor care nu înțeleg ce înseamnă cercetarea și inovarea – iar aici, regretabil, trebuie să includem conducerea MCI) și o chestie total necunoscută pentru majoritatea lumii care face cercetare veritabilă”, au scris cercetătorii Octavian Micu, Mihai Miclăuș și Lucian Ancu pe un blog pe teme științifice, despre această expoziție.
„Un aparat futurist”
Camelia Bakri, președinta Clubului Lions Genesis, medic și psiholog, spune că nu vor folosi doar aparatul în realizarea profilului elevilor, ci și teste standardizate deja existente în cabinetele școlare. „Tocmai pentru că este un aparat futurist, o tehnologie de viitor, noi am decis ca această testare să aibă trei aspecte: această testare neurofiziologică. Al doilea aspect este testarea pe baterii de teste psihologice standardizate, iar pentru aceste baterii de teste am cerut punctul de vedere al Universității de Psihologie din Cluj-Napoca și am înțeles că acei psihologi din școală, ai CRJAE au baterii de teste confirmate științific, care să vină să confirme înregistrarea neurofiziologică. Și al treilea aspect al testării, se referă la interpretarea celor două tipuri de testări de către un psiholog specializat.”
Aceasta spune că s-a îndreptat spre firma care a dezvoltat MindMi pentru că au văzut că aplicația are premii internaționale și că deja este folosită în unele cabinete psihologice. Serviciile au costat clubul Lions Genesis „câteva mii de euro”, iar ISJ Cluj nu a trebuit să plătească nimic.
Și-au dorit să implementeze acest proiect fiindcă au văzut o nevoie pe piață, și anume că „20% din tineri nu știu ce carieră să aleagă”.
Decanul Facultății de Psihologie, prezent la lansare, spune că nu știe nimic de aparat: „Am spus că poate cu astfel de instrumente promovați paraștiința”
Întrebată cum au ajuns să aleagă tocmai acest dispozitiv pentru testarea elevilor, Amalia Gurzău, purtătoare de cuvânt a ISJ Cluj a spus: „Există un parteneriat încheiat între Universitatea Babeș Bolyai, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației și reprezentanții clubului Lions Genesis. În contextul acestui parteneriat s-a demarat acest proiect pe care l-am lansat săptămâna trecută”.
Decanul Facultății de Psihologie Babeș-Bolyai Adrian Opre, care a fost prezent la conferința de lansare a proiectului, spune că din contră, nu există niciun parteneriat pentru acest proiect dintre facultate și universitate și că susține doar metodele de testare pentru care există date.
„Și după conferință eu le-am spus că poate cu astfel de instrumente promovați paraștiința și e periculos. Dacă ele sunt validate, că sunt multe instrumente, ele trebuie să adune date care să fie raportate la cele deja validate. Noi nu putem să spunem nimic de bine sau rău despre acest instrument, fiindcă nu l-am testat. Ne-am nega pe noi înșine dacă l-am susține înainte de a avea date”, a spus Opre pentru Școala 9. A subliniat că au multe proiecte cu ISJ și lucrează mai ales cu consilierii școlari din școli care folosesc doar metode standardizate: „Noi formăm oamenii să lucreze doar cu metode științifice. Eu am apreciat ideea proiectului, nu instrumentul, despre el nu știu nimic, atunci l-am văzut prima oară și nici nu m-am dus să-mi pun mâinile pe el.”
Potrivit unei prezentări a ISJ, planul mai mare este înființarea unui Centru de Consiliere și Orientare în Carieră care „se va baza, atât pe resursa umană calificată în orientarea în carieră, cât și pe utilizarea invenției unui cercetător român, sistemul modern MindMi, care, printr-o scanare de 5 minute a mâinilor permite generarea de profiluri psihologice bazate pe măsurarea răspunsului electrodermal.”
„Nu poți să intri în școală cu lucruri care sunt neștiințifice”
Gabriel Balmuș, cercetător principal la Institutul de Cercetare a Demenței din Marea Britanie, Universitatea Cambridge, s-a uitat pe studiile științifice de pe site-ul firmei Psychometrics Systems și a remarcat că acestea nu au fost revizuite de alți oameni de știință pentru validare, așa cum se practică în cercetare.
„Din punctul meu de vedere, literatura pe baza căreia s-au făcut aceste aparate, nu este revizuită de specialiști în domeniu, ceea ce o face îndoielnică. În plus, introducerea unor asemenea teste în școli, fără o înțelegere prealabilă, este neetică și riscantă, ar putea duce la efecte secundare nedorite la acești copii, de ordin psihologic”, spune acesta. Menționează și că „singura literatură care pare genuine e făcută la pacienți cu hight risk psychosis (psihoză de risc înalt, n.r.)”.
Și Dragoș Iliescu, profesor și cercetător în domeniul psihologiei, spune că pune la îndoială aceste studii. „Am dubii foarte serioase că ar putea fi vreodată oferită validitate pentru acel sistem. Din cunoașterea mea, în lume nu există ceva asemănător. Tot ce poate să înregistreze un astfel de dispozitiv este intensitatea unui impuls electric și asta se folosește la poligraf. E un simplu impuls electric și când ești mai activat neural, dacă minți, de exemplu, și ești mai anxios, îți crește impulsul mai puternic. Dar nici poligraful nu are validitate, ultimele rapoarte spun că nu există dovezi ale validității. Și poligraful e pe piață de foarte, foarte mult timp.
„Ceea ce susțin că pui mâna, se înregistrează impulsul respectiv și îți măsoară structura de personalitate, în ce măsură tu ai dominanță mai sus sau mai jos, extroverție mai sus sau mai jos, deschiderea către experiențe mai sus sau mai jos, nu este posibil. Nu există niciun fel de tehnologie, nici dacă ți-aș pune EEG-ul pe cap, nu pot să măsor structura de personalitate. E mult prea complex ca să o măsori astfel”, mai spune acesta.
În plus, lucrurile sunt mai sensibile cu cât ele ajung în zona educației. „Nu poți să intri în școală cu lucruri care sunt neștiințifice”, punctează Iliescu.
Antecedente în școala românească
Andrei Dumbravă, lector de neuroștiință clinică și psihopatologie la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași dă exemplul frenologiei, o pseudoștiință din secolul 19 care promitea că „trăsăturile de personalitate pot fi citite în variațiile anatomice ale cutiei craniene”. „Problema e că, deși s-a constatat relativ rapid încă din epocă ficțiunea frenologiei, demersul a continuat să aibă un mare succes comercial în toată Europa până în secolul 20, un succes care poate părea surprinzător, dar care e dat de complicațiile de a explica inteligibil unui public neavizat ce înseamnă să testezi într-adevăr o ipoteză în mod riguros științific”, spune profesorul Dumbravă.
"Ar fi bine de remarcat și că singurele articole care par să descrie sistemul respectiv sunt patru studii care există numai pe site-ul producătorului comercial și care nu au fost publicate niciodată în niciun jurnal științific. Lumea de multe ori nu face diferența între cercetare științifică publicate în jurnale cu peer-review, care au trecut de recenzii științifice și documente pe care le poate publica oricine pe site-ul personal, chiar dacă în folosind aranjarea în pagină a unui aparent articol științific", spune profesorul.
Acesta amintește și de un caz mai recent din România, când trainerul Paul Olteanu a anunțat un parteneriat cu Ministerul Educației pentru a introduce materia opțională „Neuroștiința la clasă. „Pretindea că ar oferi strategii de învățare și alte abilități (de reglare emoțională, de gândire rațională, etc.) bazate pe neuroștiință. Oricine lucrează în neuroștiință știe că asta e o ficțiune și mai sunt probabil decenii până rezultatele din neuroștiință să poată fi utile în viața de zi cu zi, dar publicul general nu avea de unde să știe.”
Cu toate că mai mulți profesori și cercetători au ridicat atunci problema printr-o scrisoare deschisă, aceasta a fost „desființată dintr-o declarație de ministrul de atunci al educației, pentru că respectivul parteneriat nu ținea de știință, ci de legăturile pe care cei de la MindArchitect și le găsiseră în minister”, conchide lectorul ieșean.
Cristian Isloi, cercetător în neuroștiință și psihologie în Londra consideră că genul acesta de proces publice plecat de la o aplicație de tipul MindMi, în care cercetătorii vin și pe bună dreptate arată cu degetul proiecte nefundamentate științific, vine cu un revers al medaliei. Se izbește de el în discuții cu studenții cu care lucrează: „(Profesorii) se trezesc cu studenți care vin cu câte o elucubrație abracadabrantă găsită pe social media, dar care beneficiază de prestigiul "neuroștiinței" și e foarte complicat să le explici de ce acolo sunt doar fum și oglinzi care ascund pseudoștiință și șarlatanie. E util, în măsura în care ai timp, să le dai niște argumente care să le dea o grilă de lectură, nu doar să le spui scurt că nu e așa, pentru că nu faci decât să-i muți de la o autoritate la alta, lăsându-i, în esență, ignorați. E cam ca parabola cu să-i dai unui om un pește vs. o undiță.”
„Demersurile comerciale de acest tip care pretind că vin cu predicții sau tratamente neuroștiințifice pentru tot felul de constructe psihologice/psihiatrice se folosesc de o eroare logică implicită din mințile cititorilor, care este extinderea fără temei a prestigiului neurologiei și neurochirurgiei la demersuri conexe, numai prin faptul că toate se ocupă de «creier». Ce nu știe publicul neavizat e că neurologia a parcurs exact drumul invers, complementar psihologiei și psihiatriei: nu a plecat de la constructe comportamentale pe care s-a apucat mai târziu să le caute în creier, ci a construit taxonomii diagnostice plecând de la anatomie patologică și fiziopatologie”, mai spune Isloi.
