Două certificate de calificare profesională
Școala9: Din toamna anului 2026, școlile profesionale clasice de trei ani dispar și se reorganizează în cadrul liceelor tehnologice. Ce înseamnă, mai exact, această schimbare pentru un elev care vrea să învețe o meserie?
Dana Stroie: Elementul esențial pe care legea învățământului preuniversitar îl aduce învățământului tehnologic este integrarea învățământului profesional în cadrul învățământului liceal tehnologic.
Până în acest an școlar, deci inclusiv în anul școlar 2025-2026, au existat două trasee paralele, un traseu de trei ani prin învățământul profesional, finalizat cu certificat de calificare de nivel 3 al Cadrului Național al Calificărilor, și respectiv un alt traseu distinct de învățământ liceal cu durata de patru ani. Prin noile prevederi legale și prin metodologiile care le operaționalizează, din toamna acestui an va exista un singur traseu, care integrează cele două niveluri de calificare într-un singur parcurs al elevului pe durata a patru ani.
Astfel, toți elevii care optează pentru învățământul liceal tehnologic se înscriu pentru o calificare de nivel 4, la finalul celor patru ani de liceu, cu posibilitatea ca, după trei ani din cei patru ani de liceu, să obțină un certificat de calificare de nivel 3, în urma susținerii și promovării unui examen de certificare în calificarea profesională de nivel 3. Și, în mod similar, după încă un an, deci la finalul celor patru ani de liceu, susținând un al doilea examen de certificare profesională, pot să obțină o calificare profesională de nivel 4. Deci, ca să rezum, în patru ani de liceu, obțin două certificate de calificare.
Sigur, în mod suplimentar se pot înscrie și susține și promova examenul de bacalaureat. Deci acest mare avantaj este că, dacă până în prezent un absolvent de liceu obținea doar un certificat de nivel 4, iar un elev de învățământ profesional doar un certificat de nivel 3, în prezent, în patru ani, sunt două certificate de calificare profesională, cu posibilități multiple de integrare pe piața muncii.
Vor fi elevii mai tentați să rămână în școală?
- În acest moment, avem un număr mai mare de elevi de liceu înscriși la tehnologic, dar și o rată mai mare de abandon școlar. Cum vin aceste schimbări să adreseze această problemă din sistem?
- Prin însăși ideea acestui traseu integrat se creează premisele reducerii abandonului școlar, deoarece se oferă elevului posibilități multiple. El poate, la sfârșitul celor trei ani de studii, ca rezultat intermediar, să se angajeze pe piața muncii, dar fără ca asta să însemne un final al parcursului său educațional, deoarece aceste noi prevederi îi permit continuarea ulterioară a studiilor și accesul pe nivelurile superioare de formare profesională și, respectiv, pe nivelurile superioare de educație.
Acest proces de învățare pe tot parcursul vieții, care este susținut prin faptul că este posibilă ieșirea din sistem după nivelul 3, angajarea pe piața muncii, ulterior reîntoarcerea în sistemul de educație și continuarea studiilor, este gândit în mod integrat, cu măsuri de consiliere și orientare profesională și cu o serie de măsuri concepute la nivelul sistemului de educație care să asigure un sprijin individualizat și care să susțină nevoile specifice ale fiecărui elev în procesul său de educație și formare profesională.
Repartizarea computerizată versus vocația
- Elevii de la tehnologic spun de cele mai multe ori că au ales acel profil fiindcă era singurul pentru care aveau medie sau că așa i-a repartizat computerul. Cum ne putem asigura că tinerii ajung după clasa a VIII-a la o specializare pentru care au totuși o afinitate?
- Această organizare actuală computerizată a admiterii în învățământul liceal poate să constituie, în măsura în care nu este complementată de alte măsuri, o astfel de problemă. Însă, pe durata anului școlar 2025-2026 s-a asigurat un proces amplu de consiliere profesională și de informare a elevilor și, implicit, a părinților acestora, care au un rol decisiv în opțiunile pe care elevii le iau la finalul clasei a VIII-a. Iar broșurile informative, care prezintă beneficiile învățământului tehnologic și modul de structurare a filierei tehnologice pe parcursul celor patru ani de formare profesională au fost foarte bine construite și au asigurat o informare coerentă și bine detaliată a acestui proces.
Desigur că, în egală măsură, este importantă consilierea în carieră și consilierea profesională individualizată a elevilor, care are anumite aspecte de îmbunătățit în acest moment, dar s-au făcut eforturi ca elevii să fie bine informați, inclusiv prin site-urile de promovare care s-au realizat la nivel județean și prin site-ul cu informații furnizate de CNDIPT în acest sens.
- Puteți face un traseu al unui tânăr care ajunge la tehnologic în contextul noilor schimbări?
- Pentru un elev care, așa cum spuneți dumneavoastră, poate l-a adus media de intrare în liceu într-un învățământ profesional care probabil nu a fost prima sa opțiune, au fost numeroase situații în care a finalizat cei trei ani de învățământ profesional cu succes, s-a angajat, iar compania, operatorul economic la care s-a angajat, l-a susținut ulterior pentru a-și continua studiile.
Și avem nenumărate exemple de elevi care au început cu învățământ profesional și sunt în acest moment la cele mai înalte niveluri de carieră, inclusiv cu studii postuniversitare. Noi mereu am promovat aceste modele, dar diferența față de ce s-a întâmplat până în acest an școlar și ceea ce se va întâmpla din toamna anului 2026-2027 este că simplificăm durata și traseul.
De la mecanic auto la inginer
- Ați explicat că noua structură permite ca, după primii trei ani, un elev să obțină o calificare de nivel 3 și să intre direct pe piața muncii. Dacă un tânăr alege acest traseu, cu ce abilități va ieși din școală? Este această pregătire de nivel 3 cu adevărat suficientă pentru a face față cerințelor de angajare de astăzi?
- Ca să fie mai clar, certificatul de nivel 3 al Cadrului Național al Calificărilor înseamnă ceea ce denumim în limbajul uzual „muncitor calificat”. Nivelul 4 de calificare este nivel de tehnician, iar nivelul 5 de calificare al Cadrului Național al Calificărilor este tehnician superior.
Indiferent de nivelul de certificare, examenul de certificare profesională și întregul său parcurs de formare profesională pe durata studiilor este astfel gândit încât el să dobândească rezultatele învățării care sunt incluse în ceea ce constituie documentul fundamental al unei calificări profesionale, și anume Standardul de pregătire profesională. Acest document include toate competențele pe care trebuie să le dobândească la finalul studiilor un elev, iar toate aceste standarde de pregătire profesională sunt elaborate în mod direct cu piața muncii. Și atunci, ele reflectă în mod direct așteptările și nevoile pieței muncii, existând inclusiv acea componentă extensivă definită de curriculumul în dezvoltare locală, prin care elevul se pregătește adaptat la nevoile locale ale pieței muncii, fiindu-i astfel mai ușor să-și găsească un loc în concordanță cu așteptările companiilor din zona sa de rezidență.
Și acest proces, care este un proces de formare profesională și certificare adaptat la nevoile pieței muncii este, în egală măsură, gândit în aceeași paradigmă și cu aceeași metodologie la nivelul 3, 4 și 5. Și atunci, fiind realizat în paralel și împreună cu piața muncii, în mod sigur el reflectă așteptările și nevoile acesteia.
- Deci dacă un elev ajunge să se angajeze după primii trei ani de liceu cu o calificare de nivel 3, ați spus că se mai poate întoarce ulterior la școală pentru clasa a XII-a și Bacalaureat.
- Exact. Să spunem, de exemplu, în sectorul mecanic, el începe cu o calificare de nivel 3, continuă cu o calificare de nivel 4, după care întregul proces de învățare pe parcursul vieții este susținut și prin faptul că, după absolvirea liceului, are două opțiuni: fie se poate înscrie la învățământul postliceal – acolo se poate înscrie și dacă nu a promovat examenul de Bacalaureat și poate să obțină un certificat de calificare de nivel 5 de tehnician superior –, sau dacă a promovat examenul de Bacalaureat, se poate înscrie în învățământul superior.
Pe un anumit sector, de exemplu, sectorul mecanic, el poate să debuteze ca muncitor calificat (ex. mecanic auto) și să ajungă, la finalul studiilor universitare, inginer mecanic în sectorul în care a început cu primii pași pe nivelul 3 de calificare, atingând astfel nivelurile 6 sau 7, mergând până la nivelul 8. Acest lucru este facilitat și de faptul că în prezent este operaționalizat și funcționează cu bune rezultate învățământul dual și la nivelul învățământului superior.
Foștii absolvenți pot să-și continue studiile
- Dar ce se întâmplă cu tinerii care au absolvit deja o școală profesională de trei ani în vechiul sistem? Dacă ei realizează acum că au nevoie de diploma de Bacalaureat, cum va arăta traseul lor de întoarcere la școală odată cu noile schimbări?
- Niciunul dintre acești elevi nu are un traseu închis. Elevii care au absolvit învățământul profesional și doresc să-și continue studiile, pot să facă acest lucru și nu există niciun impediment legat de nivelul de studii la care se pot duce. În funcție de capacitatea și dorința lor de a învăța, pot să acceadă la niveluri de învățământ de nivel 4 și 5 ale Cadrului Național al Calificărilor, dar și la niveluri furnizate de învățământul superior.
Deci nu există acest impediment, el nu a existat niciodată, dar, repet, traseul până în prezent a fost mai lung și puțin mai complicat. Doar s-a simplificat, dar posibilitatea a existat și va exista și pentru acești absolvenți și în continuare.
- Având în vedere că Nomenclatorul calificărilor a fost actualizat, puteți da exemple de două-trei meserii noi care se vor studia din toamnă și meserii care au dispărut din sistem?
- Calificările respective vor fi revizuite, respectiv finalizate, cam într-un interval de două-trei luni, și abordează temele de interes în acest moment, cum ar fi: partea de fotovoltaic, impactul mare pe care îl au dronele asupra diferitelor sectoare economice, partea de digitalizare, inclusiv partea de imprimare 3D și alte aspecte pe care economia le cere și pe care operatorii economici le introduc, fie sub forma de competențe asociate calificărilor existente, revizuindu-le pe acestea, fie în cadrul unor noi calificări.
- Există și meserii care au dispărut din sistem?
- Este o întreagă discuție legată de anumite calificări profesionale în anumite direcții, în anumite sectoare, mai ales cele legate de orientarea spre anumite subdomenii ale mecanicii, care nu mai sunt neapărat solicitate de piața muncii. Noi, în acest moment, nu am eliminat complet anumite calificări profesionale, dar decizia urmează să o luăm, pentru că există anumite calificări care nu au mai fost solicitate de piața muncii și pe care poate că le vom integra în noile forme de calificări profesionale revizuite în prezent.
Cum îi pregătește școala pe elevii de la tehnologic pentru meserii diverse
- În noile planuri-cadru s-au adăugat ore la curriculumul de specialitate. De ce are nevoie un viitor mecanic auto sau electrician de două ore de o a doua limbă străină pe săptămână în clasele X-XII și cum îl ajută asta concret la meserie?
- Evoluția tehnologică și, în general, evoluția economică la nivel mondial nu mai susține și nu mai acomodează pe piața muncii un personal care nu are o anumită anvergură de pregătire academică și un anumit nivel general al cunoștințelor de specialitate. De aceea, noi nu trebuie să mai gândim că dacă acest elev de învățământ din filiera tehnologică dorește să se oprească după trei ani, acesta va fi și finalul pregătirii sale academice sau al parcursului său educațional. Pentru că este foarte posibil ca în lumea de azi, după un anumit număr de ani, el să dorească să se reintegreze în procesul educațional și să-și dorească un parcurs educațional foarte diferit de cel în care a început, pentru că, poate viața socială și viața economică îl va duce spre alte sectoare, spre alte domenii de interes personale și, în acest context, un background, un fundament al pregătirii academice suficient de amplu este esențial.
Iar digitalizarea, asigurarea unor competențe de dezvoltare durabilă, cunoașterea limbilor străine, precum și celelalte competențe fundamentale sunt esențiale pentru acest profil educațional al elevului, care să-l susțină pentru învățarea sa pe tot parcursul vieții.
Noi nu mai trebuie să pregătim elevi pentru o singură meserie pe care să o practice pe tot parcursul vieții lor.
Limbile străine joacă un rol fundamental, din mai multe perspective. Eu cred că valoarea formării academice a unui elev din filiera tehnologică este esențială într-o economie așa cum este economia modernă mondială.
Interviu pentru admitere
- Pentru admitere, noile reguli permit probă eliminatorie de tip admis/respins, fără drept de contestație. Cum vă veți asigura că aceste probe nu devin subiective sau un obstacol pentru elevii din medii vulnerabile?
- Procesul acesta de admitere, care a fost specific până în acest an învățământului profesional, este gândit cu asigurarea egalității de șanse. Niciodată nu a existat niciun fel de măsură care să impacteze negativ elevii din grupuri vulnerabile.
Să nu uităm că, în învățământul tehnologic, cu prioritate, avem o serie de categorii de elevi din grupuri vulnerabile: elevi din familii cu venituri reduse, din mediul rural, elevi din anumite categorii sociale dezavantajate, și întotdeauna s-au asigurat cu prioritate măsuri de egalitate a șanselor. Deci procesul acesta de admitere, cu certitudine, nu va avea niciun fel de influență asupra subiectivității din perspectiva vulnerabilității elevilor care sunt interesați de aceste trasee educaționale.
- Din 2029, toate liceele tehnologice trebuie să devină duale. Ce se va întâmpla însă cu școlile din orașele mici, în cazul în care nu există operatori economici care să susțină financiar elevii?
- Legea învățământului preuniversitar nu prevede obligativitatea asigurării bursei de către operatorii economici nici la învățământul tehnologic, nici la învățământul tehnologic dual. Așadar, nu asta este neapărat problema, faptul că nu vor fi susținuți financiar, pentru că nu există obligativitatea acestei susțineri. Problema principală este modul în care sistemul de educație și formare profesională va avea capacitatea de a gestiona unitățile de învățământ din filiera tehnologică astfel încât să se poată organiza pe un învățământ dual furnizat în parteneriat cu operatorii economici.
Nu avem în acest moment o dimensiune suficient de completă asupra operaționalizării măsurilor pe care urmează să le luăm până la generalizarea învățământului dual. Ceea ce este important de subliniat este că învățământul dual în sine nu diferă în mod fundamental de învățământul tehnologic clasic, pentru că în ambele forme de învățământ tehnologic este necesară implicarea directă a mediului economic și a operatorilor economici.
Etapa importantă pe care am parcurs-o, zic eu cu succes, și acest lucru va fi confirmat după începerea anului școlar, a fost această etapă de reorganizare a rețelei școlare, astfel încât toate unitățile de învățământ tehnologic să poată furniza cei patru ani de liceu, reorganizarea Registrului Național al Calificărilor Profesionale, astfel încât să putem asigura două calificări în patru ani, și asigurarea resurselor umane.
Etapa următoare, sigur, aduce provocări pe care le vom vedea mai concret în acest an școlar și le vom aborda pe măsură ce ele apar.
De la 16 ani, elevii pot încheia contracte individuale de muncă
- Ce drepturi și obligații noi primește un elev prin noul contract individual de practică, pe care îl va semna în primele trei săptămâni de școală și care îi dă statutul oficial de practicant?
- Mereu s-a ridicat această problemă a faptului că elevii care intră în învățământul tehnologic nu au niciun fel de obligativitate de a se angaja, la finalul studiilor, la operatorul economic care le-a asigurat pregătirea profesională. Și fac precizarea că acest lucru nu este posibil datorită faptului că elevii încep formarea profesională la 14 ani și, fiind minori, nu este posibil să fie condiționată formarea lor profesională la un operator de obligativitatea de a se angaja la acest operator.
Însă, ceea ce legea aduce ca noutate este că elevii care au împlinit 16 ani în timpul liceului tehnologic pot încheia contracte individuale de muncă cu timp parțial cu operatorii economici la care își desfășoară practica. Iar această activitate pe care o desfășoară pe baza contractului de muncă parțial este echivalată de unitatea de învățământ cu activitatea de instruire practică pe care ei trebuie să o realizeze ca parte din formarea profesională.
Deci aceasta este o noutate importantă care, pe de-o parte, adresează nevoia pieței muncii de a avea angajați chiar și cu timp parțial și, pe de altă parte, oferă elevului posibilitatea de a se angaja, de a avea niște beneficii financiare și de a vedea ce înseamnă munca în calificarea pentru care se pregătește.
- Examenul pentru certificarea de nivel 4 implică susținerea unui proiect, iar proba poate fi echivalată la noul Bacalaureat din 2030. Credeți că această recunoaștere a calificării de nivel 4 va fi un stimulent suficient ca tinerii de la tehnologic să-și dorească să continue studiile și să dea Bacalaureatul?
- Sunt absolut convinsă de acest lucru. Acesta este unul din elementele de noutate importante. Este important faptul că certificarea calificării profesionale de nivel 4 și examenul de Bacalaureat sunt două examene distincte, care presupun precondiții și derulări specifice. Deci, un elev care dorește să-și obțină certificatul de calificare de nivel 4, nu este condiționat în niciun fel de înscrierea și promovarea la examenul de Bacalaureat. Deci este un examen de sine stătător, iar pe de altă parte, așa cum ați spus, elevii care susțin Bacalaureatul, în cazul în care au dat și au promovat acest examen de certificare a calificării de nivel 4, acesta este echivalat, după caz, cu proba E a examenului de Bacalaureat (mai exact, cu proba scrisă specifică specializării tehnice; elevul este scutit de examenul la materia tehnică de bază și va susține doar proba scrisă la alegere din profilul real, n.r.).
Deci, eu o văd ca pe o măsură extrem de binevenită și cu rezultate de viitor pozitive asupra numărului și calității absolvenților din învățământul tehnologic.
