– Care vi se pare cel mai mare defect al democrației românești de astăzi și de ce?, îi întreabă Aurelian Crăiuțu, profesor român de științe politice la Universitatea Indiana din Bloomington, Statele Unite, pe cei 26 de elevi de pe Zoom. Este a opta întâlnire organizată de clubul de filosofie și drept al Colegiului „Gheorghe Lazăr” din București, înființat de Maria Ferăstrău.
– Nu există patriotismul despre care scria Alexis de Tocqueville și e cumva necesar. Și lipsește spiritul civic, răspunde cu ezitare o elevă.
Înainte de această dezbatere au avut de citit un capitol din volumul „Despre democrație în America” al lui Alexis de Tocqueville, filosof politic francez din secolul al XIX-lea.
– Lipsesc oamenii competenți. Ei există, dar nu sunt suficient de dinamici și capabili să-și expună credibil cunoștințele, intră în discuție un licean.
– Mulțumesc, Damian, spune profesorul. Vreau să aud mai multe voci și apoi o să spun și eu ce mi se pare de la distanță.
– Românii nu prea se ajută între ei, așteaptă doar ca statul să facă ceva, intervine altă elevă.
– Din iubire față de țară și a conserva valorile, patriotismul poate să ia o formă care să ducă și mai mult țara spre rău, adaugă cineva.
În cele din urmă, își spune părerea și profesorul: Tradiția autoguvernării mi se pare cea mai slabă, România suferă de un sistem în continuare excesiv de centralizat. Tradiția autoguvernării înseamnă că accentul trebuie pus pe asociații la nivel local. La noi, după 1989, accentul a fost pus pe crearea de partide politice, toată atenția e concentrată pe cine e la putere.
O putere locală
Aurelian Crăiuțu locuiește în Statele Unite de peste două decenii, a început să predea la universități de acolo în 1999, iar Tocqueville este unul dintre filosofii care îl interesează în mod deosebit. Autorul francez a explicat în scrierile lui de ce democrația s-a putut afirma în America, unde a și petrecut timp să o studieze. Între altele, datorită societății civile și autoguvernării, adică disponibilitatea oamenilor să-și rezolve problemele la nivel local, fără să aștepte mereu inițiative de la autoritățile centrale, ceea ce creează o „energie socială”, și a descentralizării. Un avantaj al democrației, mai scria filosoful, este că atunci când se fac erori ele pot fi corectate. Concret, explică Crăiuțu, legile pot fi refăcute și supuse apoi votului majorității.
Profesorul le spune elevilor și că inițiativa unui astfel de club e o formă bună de societate civilă și că așa învață unii de la alții. Deși a ieșit din comunism acum 31 de ani, România încă mai are de dezvoltat principiile democratice, crede el.
- Când vei merge la un ghișeu și va fi la înălțimea bustului tău, să nu te mai înclini, atunci va fi regim democratic. Funcționarul va fi la egalitate cu tine, cetățeanul, argumentează Crăiuțu. Știți cine este reprezentantul vostru politic în structurile locale și centrale? Le-ați scris vreodată voi sau părinții?
- I-am scris un mail acum un an și jumătate primarului din Sectorul 4 în legătură cu târgul de Crăciun care nu se mai ținuse. Nu mi-a răspuns nimeni, povestește Maria.
Ar fi trebuit să insiste, îi spune Crăiuțu, obișnuit cu administrația americană care măcar oferă răspunsuri, chiar dacă de multe ori standard.
Unul dintre obiective: „elevii să iasă cu o capacitate de a analiza texte și a rezolva probleme”
În mai 2020, când încă eram în carantină, Maria, 17 ani, se uita la serialul „Suits” despre justiția americană și voia să dea admitere la Facultatea Drept. La un moment dat, un personaj a spus că s-a dus la clubul de drept al liceului și-atunci i-a venit ideea: Cum ar fi să deschidă un club de drept la Colegiul „Gheorghe Lazăr”?
În vară deja avea proiectul Lazăr Justice Club și, pentru că era axat pe justiție, a invitat o casă de avocatură să povestească despre dreptul penal și civil. La cele opt evenimente, elevii au primit informații de la drepturile lor la protecția tinerilor la locul de muncă.
Cu ajutorul acelei case de avocatură Maria a ajuns la un proces civil, într-o sală care nu era ca în filme: nici luminoasă, nici tehnologizată. „Așa am descoperit că dreptul e diferit de ce vedem în seriale. Avocații nu sunt foarte ascultați, trebuie să spună repede care e cazul și să-l susțină”, își amintește Maria. „Nu se pune accent pe susținerea cauzei și mi-a lăsat un gust amar”. Atunci a renunțat la ideea de-a da la Drept și acum ia în considerare științele politice.
După vacanța de vară, în clasa a XI-a, clubul a luat o pauză când Maria și-a început activitatea la Centrul de Excelență în Filosofie fondat de Gabriel Săndoiu, profesor la Colegiul „Sfântul Sava” din Bucureşti. S-a înscris de curiozitate și i-a plăcut. La școală, abia într-a XII-a se studiază.
De asta a și îmbinat filosofia cu dreptul la club în 2021, când a reluat întâlnirile cu elevii. În februarie a început entuziasmată să contacteze profesori și să le propună aceste cursuri de câteva ore. Liceenii primesc de la ei sugestii de lectură în urma cărora se desprind dialogurile.
Dintr-un newsletter de filosofie, de pildă, Maria a cules câteva zeci de nume; în alte cazuri a căutat ea cine e specializat în anumite curente filosofice. A trimis mailuri către vreo 50 de profesori români și de altă naționalitate din țară și din afară, unii nu i-au răspuns, iar cineva a refuzat-o din lipsă de timp. Cele nouă evenimente din aceste două luni s-au ținut online și nu știe dacă în viitor vor fi și fizice, cu elevii în același spațiu și participanții din străinătate pe ecran.
Dintre cei peste 40 de membri ai clubului, cam 30 sunt activi constant. Cei mai mulți elevi sunt de la Colegiul „Lazăr”, câțiva de la alte licee din București și vreo patru din Galați. Promovarea a făcut-o pe Facebook și Instagram, iar pe WhatsApp au un grup. Și profesorii liceului au încurajat inițiativa, în special diriginta Mariei, care predă filosofie.
„Scopul a fost să informăm elevii despre filosofie politică și drept și să-și cunoască drepturile”, explică Maria. „Pe termen lung, în afară de a le crește pasiunea pentru ele și a le da mai departe, aș vrea să iasă cu o capacitate de a analiza texte și a rezolva probleme”. Își dorește și ca alți adolescenți care plănuiesc să urmeze Dreptul să știe mai multe despre ce implică profesia asta înainte de facultate.
Nadia Murariu, într-a X-a la Colegiu „Sfântul Sava”, se gândește la o carieră în drept sau politică și de asta s-a înscris în club. O entuziasmează că e un spațiu unde se deschid subiecte ca feminismul, rasismul și homofobia, care în România nu prea se abordează, cu atât mai puțin la școală. „Sunt importante astfel de inițiative pentru noi care acum ne educăm în legătură cu lucrurile astea”, spune ea.
Discuția de la club despre filosofia greacă veche și Platon a fost favorita Biancăi Constantin, pentru că a învățat că nu trebuie să căutăm idealuri, ci să dezvoltăm noi un ideal propriu în funcție de care să facem lucrurile în viață. Este în clasa a IX –a la Colegiul „Gheorghe Lazăr” și ar vrea să studieze științe juridice la facultate, iar de un an citește și filosofie.
„E important să te întrebi «de ce?»”
La întâlnirea cu Aurelian Crăiuțu, de la Universitatea Indiana, Maria a apreciat că discuția s-a învârtit în mare parte în jurul democrației din România. „Mi-a plăcut pentru că ne-a dat voie să ne gândim”, spune eleva.
Texte de-ale lui Tocqueville nu mai citise. Ea are deja un filosof preferat, Immanuel Kant, care a trăit între 1724 și 1804 și-a publicat, între altele, „Critica rațiunii pure”. Teoria lui despre moralitate i-a atras în special atenția. „A venit cu ideea: voi știți care sunt faptele bune și rele, dar vă explic de ce le considerați bune sau rele. A întocmit o schemă de fapte considerate bune și făcute din datorie, pentru că pur și simplu trebuie, nu ca să primești ceva în schimb”.
În viața de zi cu zi, filosofia o ajută pe Maria să fie atentă la lumea în care trăiește și să-și pună întrebări. „E important să te întrebi «de ce?». Dacă îți pui întrebarea, găsești un răspuns”. Iar la club a învățat cum să pună aceste întrebări și să facă conexiuni pe baza lecturilor personale și a discuțiilor cu profesorii invitați și colegii.
Prima lor dezbatere, ține ea minte, a fost despre participarea la vot, pe care abia o așteaptă ca să pună ștampila pe cine vrea ea să-i reprezinte interesele. În raport cu cei de la putere, Maria se simte o elevă neascultată și crede că e importantă reformarea sistemului educațional. „Aș schimba cunoștințele și abilitățile cu care ieși din liceu, nu vreau să ies cu o capacitate de a memora 200 de pagini, pot să-mi antrenez memoria și în timpul liber”, spune ea. „Vreau să ies cu ceva ce să aplic în viață, nu neapărat la locul de muncă. Școala ar trebui să ne dezvolte gândirea critică și analitică”. La liceul ei se desfășoară des activități extrașcolare, dar știe de la colegii din alte instituții că n-au vreme de așa ceva și că au o grămadă de teme.
În timpul liber face voluntariat la un ONG într-un proiect prin care elevii de la sate cu acces la internet primesc meditații la diverse materii școlare. Ea lucrează online cu o fată din Olt. În ce privește societatea civilă, Maria crede că organizațiile neguvernamentale din România chiar își dau silința „să schimbe ceva, să vină cu un plus de ajutor”.
