O perspectivă pozitivă despre planurile-cadru. „Dacă elevii vor avea posibilitatea de a alege dintr-o varietate de materii, vor fi mai motivați să învețe”

O perspectivă pozitivă despre planurile-cadru. „Dacă elevii vor avea posibilitatea de a alege dintr-o varietate de materii, vor fi mai motivați să învețe”

Un draft de proiect pentru planurile-cadru (scheletul de materii pe care le învață elevii) a fost publicat la începutul săptămânii de Edupedu. Discuțiile publice au alunecat repede spre ce ore dispar și de ce e important să rămână. La câteva ore după, Ministerul Educației a spus că nu este un document „asumat” și că de fapt, abia se află în procedura de a forma echipele pentru lucrul la alte planuri cadru. Fabiola Hosu, vicepreședintă a Coaliției pentru Educație, s-a uitat cu atenție la propunerile acelui proiect și a extras niște linii pozitive de care specialiștii ar trebui să țină cont atunci când schițează ce materii și câte ore trebuie să aibă în orar un licean.

11.05.2023

de Andreea Archip

Disciplinele pe care le învață elevii sunt în prezent împărțite în:

  • trunchiul comun, care cuprinde materiile pe care le învață toți elevii, indiferent de profil;
  • curriculum diferențiat, care se referă în general la materiile specifice unui profil;
  • curriculumul la decizia școlii: o serie de materii pe care le alege consiliul de administrație al școlii.

În draftul publicat de Edupedu, materiile au un altfel de grupare:

  • trunchi comun;
  • curriculum la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), un număr de discipline stabilite de consiliul de administrație al școlii. Acestea includ, pe lângă materiile tradiționale, disciplinele din aria curriculară Arte, ore de pregătire sau aprofundare pentru examene, cursuri opționale sau chiar voluntariat, materia Perspective globale pentru elevii care nu aleg să facă Religie;
  • curriculum de specialitate;
  • curriculum pentru dezvoltare personală, în care intră materiile socio-umane, consilierea și abilități socio-emoționale și sportul.

Draftul de proiect nu este asumat de Ministerul Educației, a transmis instituția. Deocamdată, se formează echipele de lucru pentru noile planuri-cadru.

„Nu implementezi până când nu testezi”

Un lucru pozitiv la varianta apărută în spațiul public este libertatea mai mare de alegere pe care o primeau școlile și elevii, după cum remarca și profesorul Ovidiu Pânișoară, de la Facultatea de Științele Educației.

„Faptul că se dă o mai mare pondere în clasa a 11-a și a 12-a ca elevul să-și aleagă mai mult din ce ar vrea să dezvolte nu ar fi neapărat nebenefic. Dar trebuie să corelăm cu idealul educațional ce trebuie să se afle în legea educației, trebuie să ne gândim ce fel de om vrem să dezvoltăm. Dacă nu facem această analiză, ne jucăm cu niște ponderi și cu viața unor copii. Este o regulă de bază, nu implementezi până când nu testezi”, a spus profesorul pentru Școala 9.

Și Fabiola Hosu, vicepreședintă a Coaliției pentru Educației și fondatoare a Școlii Questfield din Voluntari, a remarcat de asemenea că acel document vine cu o tranziție spre o mai mare autonomie a școlilor.

Școli cu orare diferite

„Faptul că elevul își decide cumva specializarea nu mi se pare ceva esențialmente greșit, având în vedere că principiul care transpare e că face într-a IX-a și a X-a toate ariile curriculare și apoi este zona de specializare mai mare în ultimii doi ani de liceu”, explică Fabiola Hosu.

„Mi se pare important ca școlile să-și personalizeze orarele în funcție de resurse. Eu nu am văzut niciun draft până acum în care să existe o zonă de autonomie până la ăsta. Pentru prima oară am văzut în acel document ideea că școlile ar putea să aibă orare esențialmente diferite. Sau că pot să aibă o zonă de modularitate” - Fabiola Hosu

„Eu, ca școală, ofer la CDEOȘ două ore de matematică sau trei, trei ore de informatică, două ore de fizică, două de chimie și două de biologie. Înseamnă că elevul poate decide să se ducă la mai multe ore de matematică, la mai multe ore de științe și că orarul lui ar putea să nu fie în funcție de clasă, ci de interes”, completează aceasta.

Hosu crede că elevii vor putea să aprofundeze linia profesională pe care vor să o urmeze începând din liceu: „Astfel, Matematica din Trunchiul Comun reprezintă nivelul standard, Matematicile de specialitate din Curriculumul de Specialitate reprezintă zona de aprofundare sau extindere, iar CDEOȘ-ul - Disciplina la alegere în legătură cu profilul - și Disciplina Pregătire pentru universitate/Aprofundare, pot constitui paliere suplimentare de diferențiere pe nivel”, explică vicepreședinta Coaliției pentru Educație.

„Care-i logica să scoți Logica?”

O discuție aprinsă a pornit de la faptul că orele de Logică și Psihologie ar fi dispărut, în timp ce orele de Religie au fost incluse în trunchiul comun.

„Nu înțeleg care este logica. Dar facultățile de Psihologie ce vor face? E o lipsă de continuitate. Dacă scoți Psihologia, cei care vor să urmeze o carieră vor merge la meditații. Logica se mai cerea la examenele de la Drept, Poliție. La uman nu-ți mai rămân multe variante și poate asta se și dorește, să fie îndreptați spre Religie, neavând multe alte variante”, este de părere Florin Tudose, profesor de sociologie și logică și fondatorul Asociației „Profesori pregătiți, copii pregătiți, părinți mulțumiți”.

În ceea ce privește materia la alegere cu Religia care apărea în document, are, în opinia lui Florin Tudose, o denumire care ar putea crea confuzie: „Perspective globale în contextul în care adesea tradiționaliștii, cei care susțin religia, sunt în opoziție cu globaliștii - acest lucru ar putea să dăuneze imaginii aceste noi discipline. Ce ai preda la ea și cine ar preda?”, se întreabă acesta/

Profesorul a explicat și ce face el cu elevii lui la orele de Logică și de ce sunt importante.

„Facem dezbateri. Căutăm argumente pro și contra pe diferite teme: de ce e nevoie de religie în școală, de ce e nevoie de uniforme sau de control parental, lucruri pentru vârsta lor. Altminteri, Logica este destul de aridă, este mai mult logică matematică și nu are mare legătură cu ce fac ei mai departe. Dar le poți arăta erorile logice, sofismele, cum să identifice fake-news”, a explicat profesorul pentru Școala 9.

„La zona de Religie, cred că este o bătălie pierdută și cred că ar fi fost foarte bine să avem o Istorie a mentalităților care să includă și Religie, dar nu cred că suntem pregătiți pentru asta. Faptul că tot apare Religia în trunchiul comun cred că este un semnal al faptului că școala românească nu este o școală laică sau nu este pregătită pentru a fi o școală laică”, este și concluzia activistei în educație.

Principii care ar trebui să stea la baza unor planuri-cadru

Fabiola Hosu a extras aspectele pe care le-a considerat pozitive și care ar putea fi luate în seamă de specialiștii ministerului în elaborarea planurilor-cadru.

- Creșterea numărului de ore alocat limbilor moderne

Studiul limbilor moderne aduce avantaje semnificative în domeniul competitivității și mobilității absolvenților, fără a ne referi doar la integrarea pe piața muncii, ci și la admiterea la facultate. De exemplu, un absolvent de liceu poate aplica atât la Facultatea de Medicină, cât și la Facultatea de Medicină în limba engleză. În varianta de lucru apărută în spațiul public se aloca o oră în plus pentru Limbile moderne, în Trunchiul Comun.

- Creșterea motivației elevilor și eliminarea nevoii de meditații pentru pregătirea de admitere la Facultate

O variantă similară de planuri-cadru ar permite o construcție curriculară care să asigure dezvoltarea unui nivel de bază pentru materiile din Trunchiul Comun, precum și un nivel de aprofundare în curriculumul de specialitate. O astfel de abordare, împreună cu posibilitatea elevilor de a alege, va crește motivația acestora în procesul de învățare. În plus, numărul mare de ore alocate pentru unele discipline poate elimina nevoia de meditații suplimentare în pregătirea pentru admiterea la facultate.

- Relevanță

Este de apreciat în mod deosebit modul în care era prezentat studiul disciplinei Istorie, printr-o abordare relevantă și inovatoare a traseului de învățare: în clasa a XI-a, fiind deja la o vârstă ce le permite să înțeleagă, elevii studiază istoria recentă, ceea ce le permite să privească felul în care aceasta a oferit lecții pentru contexte prezente. În clasa a XII-a, istoria se concentrează pe specializarea profilului, oferind o relevanță considerabilă pentru aprofundarea cunoștințelor. Aceasta include, de exemplu, Istoria muzicii, Istoria artei, Istoria științei și tehnicii, Istoria sportului, Istoria dansului, Istoria Bisericii și Istoria culturii, studiate în contextul Istoriei României.

- Opționalitate

Prin oferirea de opțiuni în cadrul aceleiași arii curriculare, de exemplu, la Arte, elevii vor avea oportunitatea de a alege dintre Artă și Muzică, consolidându-și dezvoltarea personală și creativă în acord cu ceea ce își doresc.

- Autonomia școlii

Este benefică, din punct de vedere al autonomiei școlilor, introducerea disciplinei în legătură cu profilul școlii, permițând astfel școlilor să se adapteze la nevoile și interesele elevilor.

- Pregătire pentru universitate / carieră

Introducerea unei materii la clasa a XII-a cu specific de pregătire pentru universitate sau de aprofundare a disciplinelor poate contribui semnificativ la felul în care absolvenții se pregătesc pentru începerea parcursului lor profesional sau, după caz, pentru nivelul superior de studii. Această disciplină ar putea pregăti elevii pentru cum să-și scrie CV-ul, să construiască un dosar care să le reflecte profilul pentru admiterea la facultate, cum să scrie un eseu relevant sau cum să se prezinte la un interviu de admitere / angajare.

- Implicare civică / voluntariat

Tranziția conceptelor de la teorie la practică prin voluntariat și implicare în inițiative civice este lăudabilă, contribuind în mod real la ce și cum pot elevii „da înapoi’’ societății. Alternativ cu recunoașterea oricărui tip de voluntariat, școlile ar putea propune cursuri opționale din lista celor acreditate de Ministerul Educației: Dezbatere, Oratorie și Retorică, Educație Juridică, Cultură și Mitologie, Drepturile Omului, Educație pentru Democrație, Instituțiile UE, Managementul Proiectelor, Competență în Mass-Media etc.

- Relevanță și conexiuni între diverse discipline (interconectare între obiective curriculare)

Disciplina Geografie nu era prezentă în fiecare dintre cei patru ani de liceu în acel proiect, însă consider că profesorii de Geografie au expertiza să predea inclusiv disciplina „Perspective Globale’’. Aceasta apare ca o opțiune pentru elevii care nu aleg ora de Religie și pare să reprezinte un mod integrat și aplicat de predare a Geografiei prin corelarea acesteia cu „tradițiile diverse de pe glob, elemente de cultură și civilizație - pornind de la situația globală actuală’’. Ceea ce este în mod particular de remarcat este ancorarea materiei în context actual, oferind elevilor posibilitatea de a studia o țară din perspectivă istorică, geografică, politică, economică, culturală, civilizațională etc.

- Sportul, inclus ca disciplină asociată Dezvoltării Personale

Sportul și jocurile de echipă sunt incluse în curriculum pentru dezvoltarea personală a elevilor, oferindu-le competențe generale și specifice sportului și o oră destinată jocurilor de echipă. Acest lucru poate contribui semnificativ la așezarea unor valori importante de cooperare, reziliență clădită sănătos și pune totodată bazele unei culturi a anti-fragilității.

Foto: Eli Driu

Andreea Archip

editor coordonator

Cel mai mult pe lume îmi place să fiu reporter. Nu știam asta când am dat la Facultatea de Jurnalism la Iași, dar am avut fler. Până la Școala 9, în cei 18 ani de presă, am fost redactor-șef la „Opinia Studențească”, reporter la Evenimentul Zilei, Adevărul, TVR - Departamentul Știri, Digi 24 și la Libertatea. Îmi place să fiu pe teren, să vorbesc cu oamenii, să filmez, să montez, să documentez, să scriu. 

CUVINTE-CHEIE

planuri cadru orar materii care pot fi eliminate curriculum