A plecat din țară în anii ‘90 în Australia și a intrat imediat în învățământ. În România studiase Geologia, în cadrul Universității din București. În Sydney a făcut Facultatea de Educație, în cadrul University of Technology, și apoi a obținut o specializare în Bacalaureat Internațional la Melbourne University.
A avut acces la cei mai mari oameni de știință în domeniul educației și a ajuns șef de catedră de științe și director de curriculum în Sydney. După 20 de ani în țara pe locul 11 în lume la testările PISA, a revenit în Europa, dar în Germania, unde conduce catedra de științe a unei școli din Erlangen și lucrează cu o cancelarie internațională de profesori.
A predat de-a lungul timpului chimie, biologie, fizică, filosofie pentru copii și teoria cunoașterii.
În ultimii ani, profesorul Lomaca a revenit tot mai des în România unde a fost consultant educațional și trainer pentru organizații ca Teach For Romania și Aspire Teachers, precum și Casa Corpului Didactic din Galați.
Cum ar putea profesorii să colaboreze
În vizitele sale, a ridicat de multe ori problema colaborării strânse dintre profesorii români, lucru despre care științele educației arată că duce la rezultate bune în sala de clasă. Ca profesorii români să colaboreze, e nevoie de infrastructură, crede Lomaca. „E complicat pentru că, nefiind săli suficiente, nu au unde să stea profesorii mai mult decât orele pe care le predau. În școlile de stat vin în două schimburi câteodată. Unde să stea profesorii? Dacă le-ai crea un cadru, un birou, o masă, niște sertare, un computer la școală, să-și facă treabă de școală la școală, când se duc acasă, stau cu copiii și cu familia”, este una dintre soluțiile pe care le vede profesorul.
Crede că se pot vedea rezultate bune în școala românească în doar câțiva ani, cu ingredientele potrivite: „Nu știu care este procentul celor care chiar își doresc o societate dezvoltată, pentru că asta vine cu niște costuri și cu niște renunțări la niște lucruri pe care le ai. Cât de dispus ești să renunți la anumite lucruri ca să ai alte lucruri? Multă lume vrea, dar să nu-l afecteze pe el sau pe ea, să-i afecteze pe alții schimbările respective. Și apoi îți trebuie o anumită voință politică, dar bazată pe viziune”.
