O școală compusă din câteva săli în care nu încăpeau mai mult de 20 de elevi, în frumoasa Transilvanie. Prima școală românească este azi muzeu. Au trecut peste șapte veacuri de când primii elevi au început să învețe după cărți în română „cetitul, scrisul şi cântările bisericeşti”. Antonia Pup, studentă la Istorie și coordonatoare advocacy la Societatea Academică din România, a studiat documente din acea epocă și a reclădit o epocă nedrept catalogată ca „întunecată”. Despre prima instituție de învățământ românească, în a doua parte a seriei „Școala veche”.
Cum crește un elev când un ONG îl susține pe termen lung, pornind de la nevoile, motivațiile și lipsurile lui, nu de la ceea cred adulții că trebuie să învețe.
Spre 30 de mii de elevi abandonează școala în fiecare an. Apar în rapoartele ministerului și inspectoratului, lasă locuri goale în cataloage și în bănci. Există în România profesori care încearcă să reumple acele goluri, să-i aducă din nou pe acești copii la școală. Corina Boțoroga, învățătoare la școala din Căianu, Cluj, a implicat toată comunitatea în educația copiilor iar Mihaela Vlăsceanu, învățătoare în Crețești, Ilfov, i-a făcut pe cei mici să-și urmeze pasiunile.