Pe vremea când eram noi liceeni, nu exista așa ceva. Elevii nu erau implicați deloc în procesul decizional educațional, nici măcar în calitate de consultanți (poate doar responsabilii UTC – UTC de la Uniunea Tineretului Comunist). Îmi amintesc că prima acțiune a elevilor, de amploare, la care am participat, a fost în clasa a X-a, la câteva luni după Revoluția din 1989, un marș de protest prin care se cerea desființarea treptei a doua (examen care se susținea între clasa a X-a și a XI-a).
Câți tineri își aleg în timpul facultății să urmeze un modul psihopedagogic? Am întrebat cinci mari universități din țară asta. Fruntașă este Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași unde aproape 40% iau în calcul și o carieră didactică. Am vrut să știm și care sunt motivațiile studenților.
Două eleve din Buzău și-au provocat colegii la un exercițiu de imaginație: „Dacă n-ar fi fost pandemia...”. O provocare pentru oricine, după un an în care universuri întregi s-au închis făcând loc la altceva. Ce ați fi făcut, văzut, visat „dacă n-ar fi fost pandemia”?