
Fost clovn, actual muscă pe teren, mamă, biciclistă; veșnic cu dor de ducă.

Profesorii din Liban emigrează din cauza crizei financiare, iar elevii se întreabă cum va arăta următorul an școlar.* Mai multe școli publice din Spania lasă în urmă predarea bilingvă, căci elevii abia pricep materia în engleză.* În școlile dintr-un oraș al statului american Virginia, psihoterapeuții vor înlocui polițiștii.* Landurile din Germania dezbat achiziționarea echipamentelor de ventilație pentru instituțiile preuniversitare, însă lipsește o strategie unitară.
Într-un sistem de învățământ care ar trebui să fie centrat pe nevoile elevilor, câtă atenție primește cu adevărat sănătatea mintală a copiilor și adolescenților?
În perioada interbelică, jumătate din populația României era analfabetă și 70-80% dintre români trăiau din munca pământului. Astăzi vorbim de analfabetism funcțional și digitalizare. Cu ajutorul profesorului doctor în istorie Dragoș Sdrobiș, am încercat să înțelegem cum greșelile și meritele trecutului ne pot fi lecții pentru educația viitorului. Autor al cărții ,,Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică”, acesta crede că tineri de azi nu vor să mai fie „generație de sacrificiu”. De asta cer salarii mai bune, transparență și servicii publice de calitate. Un interviu din seria „Școala veche”.