
Fost clovn, actual muscă pe teren, mamă, biciclistă; veșnic cu dor de ducă.

O mamă se folosește de experiența ei de project management ca să crească o comunitate din părinți, elevi și învățători.
Am întrebat câțiva tineri din Târgu Mureș cum văd viitorul orașului și cum se intersectează el cu planurile lor.
Dacă vrei, poți. Dacă înveți, vei reuși. Cine e serios și muncește, îi va fi mai bine. Am auzit aceste marote de nenumărate ori. Cel mai recent, ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, spunea despre copiii ce provin din familii sărace că dacă învață, pot cumula bursa socială cu cea de merit, iar asta să fie o motivație suficientă pentru părinți „să trimită copilul la școală, nu la muncă”. Am ales să vorbim astăzi despre măsurile de combatere a abandonului școlar, adesea prezentate ca un panaceu, dar care nu pot trece nici drept plasture. Și despre disprețul de a da, de la înălțimea privilegiatului, greutate voinței înaintea putinței.