
Fost clovn, actual muscă pe teren, mamă, biciclistă; veșnic cu dor de ducă.

Școlile nu se vor mai închide dacă incidența îmbolnăvirii cu Covid-19 depășește 6 cazuri la mia de locuitori, așa cum a fost stabilit înaintea de 13 septembrie. Vineri va fi discutat și adoptat noul ordin comun al Ministerelor Educației și Sănătății, ca toate școlile să știe ce fac începând de luni. În prezent, aproape 8% din elevii român învață în online. Școlile trebuie să fie ultimele care se închid, este o decizie luată aproape la unison în lume. Școala 9 a analizat în ce situații Germania, Marea Britanie și Italia își trimit elevii să învețe din fața calculatoarelor.
Ca să ajungă din Afganistan în România cu mama și frații lor, Homaira, Fatima și Hadia au schimbat trei avioane. Respiră ușurate pentru că au plecat dintr-o țară în care pe stradă „nu știi cine trece pe lângă tine și dacă are o bombă”, însă au lăsat în urmă o parte din familie, la care se gândesc constant, mai ales acum că talibanii au preluat puterea. Aici au luat-o de la capăt ca refugiate și au aflat ce înseamnă bullyingul în școală și răutățile la locul de muncă. La 19 ani, Fatima lucrează full-time ca să-și ajute familia. Dar viața a început să li se contureze și aici: și-au făcut prietene și rămân senine cu privire la viitorul în țara adoptivă.
Legea educației are deja 11 ani. Despre o nouă reformă se discută însă încă din timpul primului mandat al președintelui Klaus Iohannis, adică din 2014. Nou ministrul al Educației, Ligia Deca, are ca plan exact acest lucru: implementarea proiectului „România Educată”. Școala 9 a discutat cu istoricul ieșean Ovidiu Buruiană, conferențiar universitar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, despre cele mai mari proiecte de reformare a învățământului național în România încă din 1859, de la formarea statului. Astfel, am aflat că avem și un istoric în a crea reforme incoerente sau de neaplicat și că schimbările reale s-au văzut, de fapt, în zeci de ani.