
Fost clovn, actual muscă pe teren, mamă, biciclistă; veșnic cu dor de ducă.

OP-ED. Sub straturi generoase de pomadă, filmată din unghiul potrivit, cu lumina și decorurile împrumutate de la niște prieteni (politici), cu intervenția abilă și intensă a echipei de montaj și camuflaj, școala de la noi arată bine.
Cum ar trebui modelat învățământul superior astăzi, când elevii apelează mai degrabă la internet decât la profesori pentru a afla informații? Se mai justifică organizarea semestrelor cu o perioadă principală de evaluare - sesiunea? Spre ce se îndreaptă învățământul superior de la noi și din Europa ne-a explicat, într-un interviu pentru Școala 9, Horia Onița, vicepreședinte al Uniunii Studenților Europeni (European Students’ Union – ESU). Alături de reprezentanți ai studenților din alte 40 de țări, românul analizează problemele colegilor săi din Europa și discută soluțiile găsite cu autoritățile europene.
Numărul de școli defavorizate a crescut cu peste 30% într-un singur an. Dacă în anul școlar 2017 - 2018 erau 1.169 de unități de învățământ dezavantajate, în anul următor au ajuns la 1.535, potrivit datelor din raportul lansat marți de Asociația Human Catalyst. Practic, peste 450 de mii de copii învață în școli dezavantajate.