
Fost clovn, actual muscă pe teren, mamă, biciclistă; veșnic cu dor de ducă.

Școala online a lăsat amprente pe sănătatea mintală a elevilor. Teamă, anxietate, nesiguranță, refuzul de a merge la școală. Psihoterapeutul Laura Cristea a explicat de unde poate izvorî fobia de școală, în ce măsură a fost adâncită de pandemie și ce trebuie să facă un părinte atunci când un copil pune frână înainte de a intra în curtea instituției de învățământ. Înainte de începerea anului școlar, un studiu realizat în SUA arăta că 66% dintre copii se simțeau anxioși cu privire la întoarcerea în bănci, după luni de învățat în online.
Sunt învățătoare la clasa a II-a, într-o școală din Gârcini, Brașov. Localitate cu una dintre cele mai compacte comunități cu origini rome din Europa. Clasa a doua am început-o cu alfabetul. Doar în 11 dintre familiile elevilor mei există telefon mobil. Chiar și pentru cei care au, este inutil uneori, fiindcă nu există semnal peste tot. Jumătate dintre părinți sunt analfabeți și nu au cum să își ajute copiii la învățarea lecțiilor, online sau offline, iar mulți alții nu se descurcă să-i sprijine nici la exerciții din abecedar.
În timp ce Ministerul Educației promite de ani de zile digitalizarea școlilor, un grup de profesori de la Colegiul „Nicu Gane” din Fălticeni, județul Suceava, au luat problema în propriile mâini. Au identificat sponsori din mediul privat, printre ei chiar foști absolvenți, și au construit prima sală de clasă SMART din unitatea de învățământ. Doar că nu s-au oprit aici: au mai construit alte trei și o „reading room”, o sală de lectură amenajată în stil britanic.