
Fost clovn, actual muscă pe teren, mamă, biciclistă; veșnic cu dor de ducă.

Până acum 166 de ani, romii erau proprietatea stăpânului, puteau fi cumpărați, vânduți, lăsați moștenire, ca un obiect. Puteau fi condamnați fără judecată, se puteau căsători doar cu acordul stăpânului. Pe 20 februarie 1856 este desființată „robia țiganilor particulari”, fiecare sclav primește 10 galbeni despăgubire și sunt obligați să se statornicească. Am rugat trei profesori care predau în comunități cu o populație semnificativă de romi să le transmită elevilor lor un mesaj.
Luna decembrie îmbrăca haine speciale în grădinița noastră în fiecare an. În jur de o sută de copii ne aduceau în dar Crăciunul. Ne cântau și ne dansau din inimă pe scenă și-și etalau talentul în fața a cel puțin 200 de părinți și bunici care așteptau cu sufletul la gură momentele lor. Pandemia nu ne mai dă voie să facem serbări, excursii, să mergem la teatru și cu asta devine tot mai greu să-i înveți deprinderi de viață independentă, lucrul în echipă sau cum să-și stăpânească emoțiile. Am înlocuit spectacolele la scenă deschisă cu cântecele în fața unui ecran. Nu e nici pe departe la fel, dar avem speranță. O primim tot de la ei, de la cei mici.
Cu drepturile în gând, cu Constituția-n buzunar.